Pentru prima dată, Andreea Bălan vorbeşte despre traumele copilăriei, despre bătăile încasate de la tatăl ei şi despre anii de terapie pe care i-a făcut pentru a se vindeca.

Invitată în platoul unei emisiuni TV, cântăreaţa care se iubește cu botoșăneanul George Burcea, a vorbit pe larg despre copilăria ei.

"Au fost bătăi, certuri, am fost trasă de păr (...) El mi-a fost tată până la 10 ani, apoi nu a mai fost tată, s-a transformat în manager, impresarul meu. Nu mai există relaţia de tată-fiică, exisa relaţia de manager-artist care trebuia să execute şi dacă nu executa îi mai dădea şi o palmă. Am muncit mai mult decât alţi oameni să îmi depăşesc aceste frici, aceste traume din copilărie.E tardiv să îl acuz de ceva pe tatăl meu. Aşa a considerat el că trebuia să gestioneze problema. A trebuit să fac terapie. Tatăl meu care trebuia să îmi ia apărea în nişte situaţii şi el nu o făcea", îşi aminteşte artistă.

"Îmi revin foarte multe lucruri în minte acum pentru că am un copil. Pe unele le-am negat şi le-am ascuns. Pur şi simplu acum, involuntar, îmi aduc aminte. Mi-e frică să nu greşesc în educarea ei, să fac mici chestii care o vor transforma într-un adult cu probleme emoţionale. Tatăl meu care trebuia să îmi ia apărarea, nu mi-o lua. În spate plângeam în culise, urcam pe scenă cu lacrimi în ochi. Am început să cânt la 10 ani. Trupa Andre a fost cea mai mare trupă de succes din România. Toată copilăria mea a fost petrecută în turnee, concerte, stadioane. Nu aveam parte de copilărie. Eram în turnee cu tatăl meu, Andreea Antonescu şi tatăl ei, care din păcate nu mai e printre noi. Erau discuţii. Eu cum Andreea nu ne dădeam seama. Se considera că eu nu trebuie să cânt pe scenă. Mă obligau să intru cu microfonul închis pe scenă. A fost o traumă. Creşti, crezând că tu chiar aşa eşti. Te dezvolţi, dar rămâi cu nişte traume", a povestit Andreea Bălan.

"Mama lucra. Era tot timpul acasă, nu ştia ce se întâmplă. Pe tata e tardiv să îl acuz acum. Aşa a gestionat el atunci situaţiile. Eram un roboţel care trebuia să execute, să danseze, să se îmbrace. În faţă se vedea un tablou frumos. El era în interiorul său un copil, a rămas un copil. Eu a trebuit să fac terapie. Exista un adult, Andreea Bălan, dar în suflet era un copil. A trebuit să corelez cele două personalităţi. Eram în conflit cu mine însămi. El a fost tată până la 10 ani, s-a transformat în managerul meu. Era relaţia manager artist, iar artistul trebuia să execute, dacă nu îi mai dădea şi o palmă. Primeam corecţii fizice pentru că mă răzvrăteam. Ridicam tonul şi sufeream foarte tare pentru că mama era acasă.", a adăugat ea.

(Sursa: Antena 1, Antena3)