Semnalul transmis la ședința festivă a Consiliului Local Botoșani din dimineața zilei de 15 iunie 2023 a avut ecou și la lăsarea serii, la gala de decernare a premiului. Oamenii din cultură, cu excepția membrilor juriului și a vicepreședintelui Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian, au fost ocupați cu alte treburi.
Este pentru prima oară în peste trei decenii când se lipsește masiv de la aceste manifestări, iar mesajul a fost unul clar împotriva Primăriei Botoșani, principalul finanțator al acestor evenimente de-a lungul anilor.
Iar acest lucru s-a întâmplat după ce municipalitatea a devenit proprietară pe titulatura Premiului Național Mihai Eminescu, care devine astfel al orașului. Gala a fost pusă sub semnul eșecului în 15 ianuarie, ziua de naștere a poetului nepereche. Atunci s-a decis amânarea evenimentului pentru data de 15 iunie, când a murit Mihai Eminescu.
Lunile scurse nu au liniștit spiritele se pare, iar sala Cinematografului Unirea a fost aproape goală, într-un duel de orgolii în care atât poetul național cât și laureatul din acest an au fost trecuți în plan secund.
Printre ei și Dănuț Huțu în calitate de reprezentant al Ministerului Culturii care, de pe scenă, a amintit de anvergura de altădată a acestui eveniment care la începuturile lui stârnea interesul inclusiv al președintelui României.
„Iată că noi botoșănenii trăim din nou un moment înălțător pentru ceea ce înseamnă istoria culturală a acestui frumos oraș. Acest premiu a pornit în 1991 printr-o inițiativă locală a Inspectoratului de la acea vreme care reprezenta Ministerul Culturii, Fundația Culturală Hyperion – Caiete botoșănene și municipalitatea botoșăneană. Iată că astăzi asistăm la cea de-a 32-a ediții a Galei de decernare a Premiului Național Mihai Eminescu”,
Dănuț Huțu, directorul Direcției de Cultură Botoșani
S-a solicitat un moment de reculegere pentru Ion Caramitru și Răzvan Theodorescu, foști miniștri ai Culturii și mai departe s-a vorbit despre rolul important al Primăriei care a susținut financiar evenimentul.
Și totodată au fost reamintite momentul în care UNESCO a decis ca Mihai Eminescu să fie declarat poetul anului 2000, dar și hotărârea ca Ziua Culturii Naționale să fie în data de 15 ianuarie, ziua oficială a nașterii poetului nepereche.
„Să sperăm că acele timpuri vor reveni”, a încheiat Dănuț Huțu.
Următorul vorbitor a fost Varujan Vosganian, ale cărui alocuțiuni au fost considerate de-a lungul anilor, la menifestările dedicate lui Eminescu, drept surse de inspirație și de reflecție.
„Mă bucur foarte mult că avem prilejul să reluăm Premiul Național de Poezie Mihai Eminescu și să onorăm pe cei care se încumetă să ducă mai departe moștenirea pe care el ne-a lăsat-o. Așa este, în fiecare an am avut o alocuțiune de câteva minute, dedicată operei lui Mihai Eminescu. Anul aceste este puțin deosebit pentru că, de fiecare dată noi organizam această ceremonie de ziua nașterii poetului. De data asta, e pentru prima oară când o facem de ziua morții poetului. Și cred că în această nouă situație trebuie să vorbim despre altceva și anume despre puterea morții de a prefigura ceva ce este dincolo”,
Varujan Vosganian, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România
Varujan Vosganian a vorbit așadar despre moarte și percepția umană asupra acestui aparent final al vieții. A considerat totuși că mintea omului nu concepe o finalitate în moarte și vede mai departe acel ceva „de după”.
*(discursul integral poate fi urmărit în materialul video de mai jos)
Nicolae Manolescu, președintele Uniunii Scriitorilor din România, nu a putut ajunge la Botoșani, el delegându-l pe Vasile Spiridon să-i țină locul. Poetul delegat a rostit numele laureatului premiului național, pentru anul 2022: „Juriul a decis ca Premiul Național Mihai Eminescu – Opera Omnia să se acorde lui Ion Pop”, iar ulterior i-a făcut un laudatio.
Poetul Ion Pop a urcat pe scenă plin de emoție și a dezvăluit că ani la rând a avut calitatea de membru al juriului, evaluând opera altor poeți valoroși.
„Ar fi foarte multe de spus, e un pic intimidant să vorbești despre tine însuți în fața unei adunări ca aceasta. Sunt obligat totuși să o fac pentru că dl Vasile Spiridon a amintit câteva date din viața mea literară și, dacă vreți și extra-literară, pentru că eu am fost un om al literei și al literelor, întotdeauna de când mă știu eu conștient în lumea asta și cred că m-am străduit să scriu cât mai bine. Am început mai stângaci, bineînțeles, ca toată lumea, anul 1966 este departe deja”,
Ion Pop, laureatul Premiului Național Mihai Eminescu 2022
Poezia sa este asociată generației anilor 60, urmată de generația anilor 80, care a ținut ridicat stindardul poeziei românești și care nu a mai fost ulterior depășită ca și valoare.
Spre final, primarul i-a conferit și titlul de cetățean de onoare al municipiului Botoșani.
„A trecut prin multe încercări acest premiu național de poezie până la ediția 32-a, a fost și pandemie, îl decernăm astăzi atunci când comemorăm moartea lui Mihai Eminescu, poetul nostru național. Dar am certitudinea că în anii următori ne vom vedea cu toții pe 15 ianuarie și acest premiu va merge mai departe, dincolo de orgoliile unora care poate sunt puși în situația să organizeze acest premiu. Dar sunt convins că el va fi decernat în continuare celor mai valoroși poeți pe care-i are literatura română și care reprezintă moștenirea spiritului lui Mihai Eminescu”,
Cosmin Andrei, primar
A doua parte a ceremoniei a avut o componentă artistică, cu recitaluri susținute de Ducu Bertzi, Andrei Păunescu, Marius Bațu, Jul Baldovin și Constantin Neculae.
