Locul ar putea fi exploatat din punct de vedere turistic.
Castelul de apă al palatului familiei Callimachi de la Stâncești este, astăzi, o mărturie a acelor timpuri încă nedistrusă.
Povestea este readusă în atenție de către Ioan Iațcu, muzeograf în cadrul Complexului Muzeal Național ”Moldova” Iași.
Mărturia se bazează pe amintirile specialistului în istorie, datorită căruia aflăm despre un personaj al Botoșanilor, ”nea Nicolae Covaliu”.
”Pe strada unde se mutaseră părinții mei, în 1996, am cunoscut un bătrân ce fusese în copilărie om de curte la familia Callimachi de la Stâncești. Mai târziu am realizat de ce jumătății de est a satului Cătămărăști Deal de lângă Botoşani i se spunea “Pe Stânceşti”.
Nea Nicolae Covaliu era un bărbat trecut de 70 de ani, mărunţel, slab, cu osatura feţei extrem de pronunţată. Chiar dacă avea pe lângă casă câteva căpriţe, el purta mereu haine curate şi era foarte îngrijit. Îi plăcea să spună că era bărbierit şi tuns “nemţeşte”. Bătrâna era o gospodină desăvârşită, pentru că fusese bucătăreasă la o boieroaică din Botoşani”,
Ioan Iațcu, muzeograf Muzeul de Istorie a Moldovei
Ioan Iațcu a ascultat poveștile bătrânului Covaliu până prin 2013, anul în care Nea Nicolae a trecut la cele veșnice.
”Fiind un om ce ştia carte şi cu care aveai ce povesti, între mine şi nenea s-a legat o relaţie specială. A murit în 2013, pe când eram la facultate, fapt ce m-a întristat nespus de tare, pentru că a fost un bun “cetăţean” şi extrem de corect cu vecinii săi”,
Ioan Iațcu, muzeograf Muzeul de Istorie a Moldovei
Specialistul de la Muzeul de Istorie a Moldovei își amintește o întâmplare dintr-o ”sâmbătă de iunie”, când bătrânul l-a invitat la cules bureți de rouă ”pe şesul dinspre Stânceşti”. În preajma castelului de apă.
”Cu acel prilej am ajuns şi la castelul de apă, în faţa căruia bătrânul mi-a relatat istoria construcţiei. Din spusele lui am aflat că turnul de apă a fost ridicat în 1914 de ingineri germani, pentru a deservi palatul boierilor de la Stânceşti. Avea două bazine şi era dotat cu pompe puternice ce trimiteau apa captată din izvoarele subterane prin conducte ceramice, smălţuite la interior, tocmai pe dealul opus de la Stânceşti, nu înainte de a traversa întreaga vale a Dresleucăi”,
Ioan Iațcu, muzeograf Muzeul de Istorie a Moldovei
Așa a aflat că, în anii ’90, castelul de apă era o ascunzătoare preferată de oamenii certați cu legea. Și nu puține erau poveștile despre hoţii de prin sat care se ascundeau luni de zile acolo fără ca autorităţile să bănuiască de existenţa adăpostului.
Cele două bazine erau curate și puteau fi văzute bine. Astăzi, însă, spune mai departe Ioan Iațcu, situația se prezintă așa cum rezultă din fotografii.
”Deoarece palatul boierilor Callimachi – familie care a dat Moldovei patru domnitori în secolele XVIII-XIX – a fost distrus în urma bombardamentelor din al Doilea Război Mondial, autorităţile de atunci au decis demolarea lui. Din vechiul ansamblu al curţilor boiereşti nu a mai rămas decât capela cu cripta familiei, vizibilă şi astăzi, dar şi acest apendice mai puţin ştiut şi neinclus în lucrările de specialitate: castelul de apă”,
Ioan Iațcu, muzeograf Muzeul de Istorie a Moldovei
Muzeograful născut în Botoșani încheie ”călătoria” prin a preciza că locul ar putea deveni destinația unor ”frumoase excursii tematice, pornind chiar de la turnul de apă şi continuând apoi cu capela şi cripta boierească de la Stânceşti. Desigur că traseul poate să cuprindă şi o parte gastronomică, din care să nu lipsească delicioşii bureţi de rouă”.
(Foto: Facebook / Ioan iațcu)
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
