Autoritățile se pregătesc pentru câteva zile cu ninsori abundente. Ministerul de Interne a convocat Consiliul Național pentru Situații de Urgență. Ministrul Apărării Naţionale Gabriel Oprea a ordonat pregătirea efectivelor şi tehnicii militare de pe întreg teritoriul ţării pentru a fi în măsură să intervină de urgenţă, la solicitarea autorităţilor publice locale şi centrale, pentru limitarea efectelor ninsorilor abundente, ale viscolului şi temperaturilor negative extreme, preconizate pentru perioada 2-7 februarie, scrie EVZ.

Astfel, se arată într-un comunicat, Armata este pregătită să intervină în sprijinul populaţiei cu aproximativ 4.000 de militari şi 1.000 de mijloace tehnice, personalul putând fi suplimentat cu alţi 4.000 militari, în funcţie de evoluţia situaţiei. Forţele şi mijloacele Ministerului Apărării Naţionale destinate intervenţiilor vor fi organizate pe detaşamente şi vor putea executa misiuni de evacuare a persoanelor, deszăpezire a căilor de comunicaţii, deblocare a autovehiculelor, evacuare medicală terestră şi aeriană.
În cadrul şedinţei extraordinare a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, care va avea loc la ora 16.00, şeful Statului Major General, general-locotenent Ştefan Dănilă, va prezenta planul activităţilor specifice ordonate la nivelul Armatei pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin prevăzute în H.G. nr. 2288/2004. Prin structura de specialitate a Statului Major General, M.Ap.N. monitorizează situaţia din ţară şi intervine cu personal şi tehnică pentru sprijinirea populaţiei afectate de vremea nefavorabilă. În perioada 31 ianuarie-2 februarie, remorcherul militar fluvial al Forţelor Navale Române a transportat pe Dunăre peste 250 de persoane, între municipiul Tulcea şi suburbia Tudor Vladimirescu.
Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, a declarat că ”nu este o iarnă cu ninsori obișnuite”. Aceasta a anunțat că, probabil, se vor închide mai multe drumuri și că s-a suplimentat numărul utilajelor de deszăpezire.  Și surse din cadrul primăriilor au explicat, pentru EVZ, că iarna aceasta nu este una tipică și seamă cu cea din 1954.

Autoritățile au apelat la măsuri de urgență pentru a face față în aceste zile condițiilor meteorologice extreme. „Da, s-a anticipat că vor fi nămeți ca în 1954!. La ora 16.00, am convocat Comitetul Național pentru Situații de Urgență din subordinea Ministerului de Interne. Încercăm să ne pregătim pentru zilele care vor urma. Aseară, au fost alocate 10 miliarde de lei vechi din fondurile de rezervă pentru cheltuieli de benzină, motorină, apă și ce mai este necesar”, a declarat, pentru EVZ, ministrul de Interne Traian Igaș. În cadrul comitetului, premierul Emil Boc va face videoconferință cu prefecții.
În plus, ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, i-a convocat, aseară, de urgență, pe drumari și le-a pus în vedere să suplimenteze numărul de utilaje și să fie pregătiți pentru vremea rea. Potrivit unui angajat al Ministerului Transporturilor, în timpul ședinței s-ar fi comunicat că vântul va atinge viteza de 80 de km/h și că va ninge abundent. Aeroporturile au primit avertizări de ninori abundente iar în Capitală autoritățile se tem să nu apară fenomenul de Freezing Rain(ploaie înghețată) care ar putea afecta chiar și cablurile electrice. În asemenea situații, autoritățile recomandă populației să-și facă provizii și să nu plece la drum.

Cum a fost iarna din 1954. "Marele Viscol", în presa vremii
În dimineața zilei de 3 februarie 1954, bucureștenii s-au trezit cu geamurile acoperite de troiene. A fost una dintre cele mai grele ierni, rămânând în istorie sub denumirea de "Marele Viscol". Potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie, în acele zile s-a înregistrat cel mai puternic viscol din secolul XX, vântul atingând o viteză record în Capitală: 126 km/oră.
Pentru că nămeții depășeau înălțimea de un metru, orașul a fost blocat. Militarii au folosit sănii trase de cai. Furia albă a ținut până la sfârșitul lunii. Oamenii își amintesc că tancurile armatei au ieșit pe străzile Capitalei și au făcut tuneluri. Numai așa te puteai deplasa prin oraș. Cei rămași fără apă dezghețau țurțuri sau topeau zăpada.
Pe stradă, tramvaiele au rămas înțepenite zile întregi. În acea iarnă, au fost aduse şi primele maşini speciale de deszăpezire de la o uzină din URSS. Militarii au lucrat zi și noapte pentru a curăța orașul. Pe străzi au ieșit și românii, care au lucrat umăr la umăr. La acest lucru a contribuit și presa vremii, care îi chema pe bucureșteni afară, să ajute la deblocarea drumurilor.
Ziarul „Scînteia” scria, în numărul din 5 februarie:
"Sute de oameni au lucrat ieri la deszăpezirea liniei tramvaiului 3. Iat-o pe zidăriţa utemistă Bugasin Ioana, o fată sprintenă, vioaie, care lucrează la deszăpezirea liniei. «Doar lucrăm în preajma Spitalului unificat nr. 2 CFR» – ne spune ea. «Sunt aci tovarăşi bolnavi, sunt mame cu copii mici, care nu trebuie să ducă nici o lipsă. Nu vom lăsa lopata din mână până nu vom deszăpezi drumul!»".