Sunt foști deputați și senatori care au făcut parte din Parlamentul României în urmă chiar și cu două decenii și care încă beneficiază de majorările salariale făcute la limita bunului simț de actualii componenți ai Legislativului.
Pentru că, recent, în vremuri dificile pentru populație, cu o iarnă plină de provocări la orizont în privința facturilor la energie electrică, gaz și agentul termic, și cu un val de scumpiri aproape la toate produsele alimentare, senatorii au votat majorarea veniturilor parlamentarilor.
Al lor, dar și al celor din administrația publică locală, un sector bugetar care oricum nu ar fi avut motive să se plângă de nivelul salarial care este unul chiar și de trei ori peste media din privat.
Revenind la parlamentari, prin votul acordat în Senatul României pentru creșterea indemnizațiilor demnitarilor aflați în exercițiu, creșteau indirect și pensiile speciale ale foștilor parlamentari care au fost suspendate doar pentru o perioadă de 3 luni.
Tentativa de eliminare a acestor indemnizații a eșuat la Curtea Constituțională din cauza unor vicii de procedură, care ar fi fost intenționat comise tocmai pentru ca legea să fie invalidată. De altfel, senatorii și deputații nu au mai catadicsit să repare erorile, așa că foștii parlamentari primesc din nou pensii speciale și, culmea, senatorii au votat și mărirea lor.
Prevederea legislativă arată că indemnizația foștilor parlamentari ”se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată.”
Adică a salariilor de acum, nu a celor din legislatura 1996 – 2000, să zicem.
Nivelul actual al indemnizației brute a unui parlamentar este în prezent de 18.720 de lei. Aplicându-se formula de mai sus, rezultă că pensia unui fost demnitar cu un singur mandat este de 4.944 lei, iar pentru cei cu două mandate de 9.888 lei.
În cazul în care Camera Deputaților ar fi menținut modificările adoptate de Senat, indemnizația brută a actualilor parlamentari ar fi crescut la 20.700 de lei, ceea ce înseamnă că pensia specială pentru un mandat ar fi fost de 5.472 lei, iar pentru două mandate ar fi crescut cu peste 1.000 de lei, ajungând la 10.994.
Trecem în revistă parlamentarii de Botoșani cu cel puțin două mandate:
Cătălin Obuf Buhăianu: 2004 – 2008 / 2008 – 2012
Costică Macaleți: 2000 - 2001, 2004 – 2008 / 2008 – 2012
Andrei Dolineaschi: 2008 – 2012 / 2012 – 2016
Tamara Ciofu: 2012 – 2016 / 2016 – 2020
Marius Budăi: 2016 – 2020 / 2020 – prezent
Mihai Baltă: 2000 – 2004 / 2012 - 2016
Ștefan Baban: 1997 – 2000 / 2000 – 2004 / 2004 – 2008
Costel Șoptică: deputat 2012 – 2016 / senator 2016 – 2020 / deputat 2020 – prezent
Cristian Achiței: deputat 2016 – 2020 / senator 2020 – prezent
Octav Cozmâncă: 1996 – 2000 / 2000 – 2004 / 2004 - 2008
Gheorghe Marcu: deputat 1990 - 1992 și 2000 – 2004 / senator 2008 – 2012
Liviu Cîmpanu: deputat 2004 – 2008 / senator 2008 – 2012
Șerban Mihăilescu: deputat 1996 – 2000 / 2000 - 2004 și senator 2004 - 2008, 2008 - 2012, 2012 – 2016
Doina Federovici: 2012 – 2016 / 2016 – 2020
Lucian Trufin: 2016 – 2020 / 2020 – prezent
* Șerban Mihăilescu și Octav Cozmâncă au avut fiecare câte două mandate de parlamentari de Botoșani, în celelalte fiind aleși în alte județe
* Doina Drețcanu are un mandat incomplet după ce în Legislatura 2000 – 2004 l-a înlocuit pe Costică Macaleți, care fusese numit prefect la doar aproximativ o lună și jumătate de la dobândirea mandatului de deputat, după care social-democrata a mai avut un mandat plin în legislatura 2004 - 2008.
De la trei mandate inclusiv în sus modul de calcul se schimbă pentru că, dacă s-ar aplica și în aceste cazuri, parlamentarii care au părăsit Legislativul ar ajunge să aibă pensii mai mari decât salariile actualilor senatori și deputați. Ori, ”cuantumul net al indemnizației pentru limită de vârstă nu poate fi mai mare decât venitul net corespunzător unei indemnizații brute lunare a unui deputat sau senator aflat în exercițiul mandatului”, prevede statutul parlamentarilor. Oricum prin noua creștere, pensia pentru trei mandate ar fi atins 16.416 lei.
O bătaie de joc față de românii care muncesc peste trei decenii pentru o pensie de mizerie este și faptul că, foștilor parlamentari li se indexează anual pensia, din oficiu, cu rata medie a inflației.
Ba mai mult, foștii parlamentari au dreptul să cumuleze această pensie cu aceea pe bază de contributivitate. Cu alte cuvinte, foștii senatori și deputați beneficiază de două pensii: una pentru că au fost parlamentari și alta pentru anii adunați ”pe cartea de muncă”.
Câteva zile mai târziu, pe 27 septembrie mai exact, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, în calitate de for decizional, majorarea salariilor doar pentru administrația publică locală, mai exact pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de Consilii Județene și a eliminat creșterea salariilor deputaților și senatorilor decisă în Senat, care aducea automat și mărirea pensiilor parlamentarilor.
Doar că, nemulțumit de majorarea lefurilor pentru aleșii locali, USR a anunțat că va ataca proiectul la Curtea Constituțională a României și dacă demersul va fi încununat cu succes, atunci actual normativ va trebui dezbătut din nou în Parlament.
Ceea ce probabil că au uitat actualii parlamentari este condiționalitatea impusă de Comunitatea Europeană la momentul negocierilor purtate pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). România și-a asumat să elimine până la sfârșitul anului 2022 aproape toate pensiile speciale, inclusiv ale foștilor parlamentari.
Eliminarea s-a transformat între timp într-o tentativă de majorare.
Este bine de știut că prin PNRR se dorește a fi realizate investiții de miliarde de euro, de la infrastructură de orice fel, la sistemul medical sau educațional.
