Interviuri
INTERVIU: Cristian, inspector de 30 de ani într-o instituție (încă) îndrăgostit de Cenușăreasa pe care i-au interzis-o și părinții – GALERIE FOTO

Se poate spune că a iubit-o încă de când nici nu știa ce înseamnă iubirea. I-a intrat pe sub piele, direct în sânge, ca un microb de care nu te mai poți descotorosi și nu l-a mai părăsit nicio clipă. I-a simțit prezența prima dată pe când avea probabil patru ani. Atunci și-a privit prima dată, în ochi, pasiunea.

Pictura!

A început prin a copia diverse lucruri și cum în vremea comunismului cărțile colorate de copii erau aproape inexistente sau la nivel minimal, Cristian s-a concentrat pe stema comunistă a țării, de pe bancnotele aflate atunci în circulație. Uneori cerea ajutorul mamei care însă nu i-a susținut pasiunea, decât în perioada copilăriei. Când au venit zilele cu decizii importante, prima lui iubire, devenită „Cenușăreasă”, a fost ferecată într-un sertăraș.

 

A revenit, mai puternică decât în copilărie, trei decenii mai târziu. Cristian Bîrzoieș este unul dintre pictorii în devenire de la Botoșani care se caută pe sine și un loc în rândul artiștilor consacrați. A prins aripi, la vârsta de 50 de ani și este susținut de soție și cei doi băieți ai lui.

 

 

 

Când v-ați descoperit pasiunea pentru pictură?

 

Pasiunea pentru pictură am descoperit-o cu foarte mult timp înainte. Chiar aș putea spune din copilărie, când anumite frânturi, îmi aduc aminte, desenam pe caiete de matematică cu pixul și făceam stema țării, la trei ani și jumătate, patru ani iar mama mă ajuta uneori la panglicuțele sau cu scrisul pe care atunci nu îl stăpâneam.

 

Bineînțeles că, cu timpul am lucrat, însă nu într-un cadru organizat la o școală, la un liceu sau așa ceva, am încercat acasă, tip autodidact, am descoperit multe forme de exprimare artistică, am făcut imprimeuri pe materiale, pe pânză, însă undeva, să zicem, la vârsta de 16 ani, am mai pictat un pic, când eram în clasa a X-a, tot așa ocazional. Un episod l-am mai avut și în 1994 și apoi în 2017. Am avut un pic mai mult timp la îndemână pentru că au crescut copiii, am avut mai multă libertate și din partea familiei și am început cu lucrări de acuarelă. Vă spun sincer din ce motiv, pentru că, copiii au avut la școală de făcut niște teme, m-am implicat și eu atunci, am considerat că îmi permite timpul și ar trebui să încerc să mă mai perfecționez. Am discutat cu niște prieteni pe care îi cunoșteam și erau din domeniu, ei mi-au recomandat neapărat să urmez o formă  de învățământ, în domeniul artistic, motiv pentru care în 2017 m-am scris la Școala Populară de Arte.

 

Acum am trecut în anul 3, deci am absolvit doi ani, acesta ar fi ultimul an.  Aici mi-am perfecționat aptitudinile și teoretice și practice sub îndrumarea dlor profesori Angela și Victor Hreniuc.  Prin intermediul Școlii de Arte am participat la multe expoziții naționale, unele dintre ele expoziții - concurs. Am obținut premii, mențiuni la aceste concursuri și la finalul fiecărui an, am participat și la Tabăra de Creație Artistică care se organizează la Agafton și la care sunt invitați elevi ai tuturor școlilor populare de arte din România.

 

 

 

 

Te naști cu acest talent sau îl poți perfecționa în timp?

 

În principiu, eu spun că trebuie să ai un pic de talent. Dacă există un pic de talent nativ iar apoi acesta șlefuit și lucrat în timp, se poate ajunge la performanțe foarte mari. La noi, nu chiar așa funcționat, mama și familia mea aveau cunoștință de talentul meu însă, pe vremea aia înainte de 89, arta nu era prețuită chiar la justa ei valoare, motiv pentru care era considerată un fel de „Cenușăreasă” a activităților și a profesiilor. Însă ea, cu timpul într-adevăr a fost redescoperită  de către oameni, ei și-au a dat seama că este o formă de frumos și trebuie încurajată. La mine în familie nu s-a întâmplat, familia a ținut să urmez o altă cale, fapt pentru care am ajuns în administrația publică. Lucrez la Casa Județeană de Pensii de aproximativ 30 de ani și ceea ce fac, fac din pasiune, este ca un hobby pentru mine, considerând că asta mă ajută foarte mult în dezvoltarea mea personală.

 

 Aveți o amprentă personală în picturile pe care le realizați?

 

Deocamdată, fiind la început, nu cred că pot vorbi despre un stil propriu și o amprentă personală, deci sunt în formare, am urmat mai multe tehnici începând de la pastel, soft, pastel uscat, pastel uleios,  acuarelă, am trecut ușor, ușor la uleiuri. Toate îmi plac, toate îmi vin ca o mănușă însă, cu timpul o să trebuiască să mă rup de unele și o să mă dezic de ele, pentru a mă perfecționa doar într-o singură ramură, pentru a ajunge, la o performanță mai bună. Dacă nu voi reuși, consider că toate cele pe care le-am enumerat sunt destul de acceptabile pentru mine. în a lucra.

 

 

Dar de unde vă vine inspirația?

 

Inspirația în general depinde foarte mult de starea sufletească, depinde de ceea ce este în universul care te înconjoară, dacă mă aflu în natură, depinde de anumite forme pe care le văd,  reliefuri sau forme citadine. Cumva ele îți transferă automat ideea, iar tu o procesezi în creier doar vizualizând-o, nu doar așa ca pe un obiect, ci dându-i o conotație. Legând-o de un anumit eveniment, legând-o de anumite întâmplări, după care poți să îți formezi o schiță în minte.  Pornești la drum cu ea,  începi să o prelucrezi, însă uneori finalul este diferit de ceea ce ți-ai imaginat. Pentru că ideile vin pe parcurs, gama cromatică te incită mereu, mereu, uneori noi nu facem o reproducere. La o reproducere faci ceea ce vezi. Noi încercăm să îi imprimăm și ceea ce simțim noi, simțămintele noastre în principiu, artiștii în general.

 

Ce anume preferați să pictați, peisaje, portrete, lucrări abstracte…

 

În principiu, eu sunt un pictor mai calm, mai liniștit. Zona mea de confort o reprezintă peisajele,  portretul, în general mă duc undeva în zona figurativă, foarte bine definit și nu mă duc la o zonă necunoscută, adică la un modernism care duce spre abstract. Și în general eu sunt de părere că orice artist, indiferent de modul pe care îl are și de modalitatea în care pictează, se adresează unui anumit public. Publicul care simte la fel ca el, din acest motiv am zis eu că toți artiștii se adresează unui public țintă, iar acești oameni care îl urmăresc, mereu îl vor urmări. Niciodată nu vom fi toți la fel.

 

Din acest motiv este incitant să stai de vorbă cu mulți artiști, să îi cunoști, să îți dai seama că undeva se leagă temperamentul omului de lucrările pe care le face. Deci la mine, totul este deocamdată definit și nu merg înspre modernism, probabil cu timpul o să trebuiască să scoți esența din fiecare lucrare pe care o faci. Ea trebuie să exprime ceva, să aibă o parte de mister, să aibă și un punct de atracție întotdeauna și un procedeu de a selecta și de a-ți găsi un drum și o cale, iese doar dacă lucrezi mult și reușești să îți dai seama, care dintre valențele respective te-ar putea influența, să te ducă, să te împingă de la spate, să ajungi mai sus undeva. Desigur, arta în general, nu ține cont de studiile cuiva, de pregătirea unui om, decât de ceea ce simte el. Oamenii cu pregătire în domeniul artelor, văd nu doar pictura de suprafață. Ei văd în profunzime, ei studiază și întreabă dacă acea lucrare exprimă un mesaj, spune ceva, care este secretul lui și până unde lasă loc de interpretare. Pe când arta figurativă și arta mai de suprafață, care îți dmonstrează frumusețea unei lucrări, sunt în general gustate și ele de un mare, mare număr de persoane. De asta zic că arta universală se adresează tuturor persoanelor care cunosc,  care nu cunosc toate lucrurile despre artă, însă plăcerea este a ochiului și fiecare o simte diferit.

 

 

 

Câte tablouri ați pictat până acum?

 

 

Nu cred că am ajuns la 100, pentru că lucrez din 2017, de prin septembrie, am multe schițe,  multe acuarele, multe încercări, mereu faci un studiu pentru o lucrare, dacă este una mai mare,  mai de amploare, uneori faci o ședință de documentare, te deplasezi undeva, să vezi, să observi,  să schițezi, pentru că, multitudinea de elemente dintre o conjunctură dată, trebuie undeva să cadă, trebuie modificată și trebuie valorificat din acel cadru, doar ceea ce ne interesează pe noi și ceea ce este expresiv și dorim să transmitem.

 

 

Unde pot vedea botoșănenii picturile dv?

 

 

Începând cu data de 3 august 2019,  întreaga lună august,  la Galeriile de Artă Ștefan Luchian, voi avea o expoziție personală, numită „Universuri ancestrale”. Expoziția va fi de fapt un gen de colaborare cu dl Marcel Alexa, vom expune fiecare în câte o sală, am considerat noi că ne putem uni pentru a face o expoziție de amploare. Dar în același timp să redăm și două stiluri diferite,  care nu pot fi confundate, lucru care am zis noi, că o să ne avantajeze pe amândoi. Și fiecare are câte o sală. Discutând de ceea ce fac eu, voi expune lucrări de grafică, de pictură, uleiuri, toate care au fost realizate, în perioada despre care am făcut vorbire 2017 - 2019.

 

 

Tablourile pot fi și achiziționate?

 

Tablourile pot fi și comercializate, ba chiar mai mult de atât m-am gândit să fac și un gest umanitar, vreau să rămână surpriză, vreau să vină cât mai mulți oameni, cât mai mulți iubitori de artă, vreau să cumpere, pentru că destinația banilor, o să aflați, o să meargă și în scopuri caritabile.

 

loading...
INTERVIU: Dr. Bogdan C.S. Pîrvu: Până să ajungă la psiholog sau la medic, preotul este foarte important

 

DESCARCÃ APLICATIA BOTOSÃNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
Familia Cenușă retrasă în cele două luni de IZOLARE pandemică! INTERVIU cu fata cu voce aur a Botoșanilor: Mulți spun că nimic nu va mai fi ca înainte
Asemenea milioanelor de oameni care au stat izolați în propriile locuințe pentru o îndelungată perioadă și Botoșaniul a fost „paralizat” din punctul de vedere al promenadei. Fiecare familie a încercat să traverseze această perioadă cât mai lin cu putință și cu un factor de stres menținut la nivel cât mai redus.
INTERVIU Monica Adăscăliței, noul director al DSP Botoșani: Sper că putem face ceva să salvăm Spitalul Județean
La câteva ore de la primirea ordinului de ministru în care a fost numită director executiv cu caracter temporarar în fruntea Direcției de Sănătate Publică (DSP), ziua Monicăi Adăscăliței s-a transformat într-un maraton profesional.
INTERVIU Academician Leon Dănăilă: ”Am depus un jurământ care trebuie respectat. Da, uneori plătim cu viața, dar asta ne este meseria”
Cunoscut ca Doctorul fără de arginți al zilelor noastre, despre medicul Leon Dănăilă, născut la Darabani, se spune că a efectuat în întreaga viață peste 40.000 de operații pe creier, cele mai multe dintre ele de o complexitate uriașă. 
INTERVIU Amitabh Vardhan, CEO Cine Grande: Iubesc orașul acesta; La Botoșani este cinematograful vieții mele, al carierei mele
Spre sfârșitul anului trecut Cine Globe a lansat cardul de fidelitate prin care o parte a cheltuielilor făcute de botoșăneni la cinema li se înapoiază. A făcut-o în prezența directorului general mondial ”Cine Grand”, Amitabh Vardhan, artizanul construcției multiplexului de la Uvertura Mall, care tocmai a fost inclus în Top 10 CEO de către Industry ERA Magazine. Despre amintitul card, despre investiția de la Botoșani și despre altele citiți în interviul de mai jos.
Povestea fetei care a vrut să zboare cu aripile altcuiva: Alegerea mea este să rămân sinceră și liberă, asta mă scoate din mulțime, din tiparGALERIE FOTO & VIDEO
A fost mereu copilul teribil al folkului românesc. Impresionantă, surprinzătoare, imprevizibilă. Cu o voce matură, purtătoare de tulburătoare mesaje, a călătorit cu chitara în spate, adunând trofee, prieteni, întâmplări.
Legenda Văduvei Negre și romanul incitant al unei botoșănence: Mi-am imaginat cum trebuie să fi fost viața celei după care niciun bărbat nu a mai putut iubi
Între poezie și proză, coboară din când în când în suburbiile sufletului. Cercetează durerea aproapelui, studiază comportamentul deviant al femeii, dar nu o face doar din cărți, ci stând uneori pe marginea prăpastiei. Acolo unde prea puțini îndrăznesc... 
INTERVIU - Olimpica de la Seminar campioană la tir sportiv: Fiecare foc e diferit și se simte altfel
Cum se naște o campioană? Câtă muncă și, mai ales, câtă determinare se află în spatele unui succes? Într-un timp în care tinerii sunt priviți cu neîncredere, descoperim la ei adevărate lecții de viață. Despre ce înseamnă să urmezi visul fără să aștepți ca altcineva să ți-l construiască.
FEMEI PUTERNICE: Afacerea născută din durere, două surori care și-au îngropat câte doi copii au succes cu o făbricuță de produse naturale – GALERIE FOTO
Nicio mamă nu ar trebui să se afle în urma unui sicriu pentru a-și conduce copilul pe ultimul drum. Și nu o dată. Ci de două ori. Astfel de tragedii, inexplicabile și de neînțeles în orânduirea firească a lumii noastre, cu oameni care mor tineri, la doar două decenii de viață, usucă inimile mamelor care își poartă doliul până la apusul vieții lor. Pentru că niciodată viața lor, așa cum o trăiau înainte, nu va mai avea același sens.
FEMEI PUTERNICE: Polițistă din Botoșani SINGURA din țară premiată la 21 de ani cu Emblema de Onoare, cea mai înaltă distincție din Poliția Română: FOTO&VIDEO
Probabil că talentul de a ieși în evidență și tăria de caracter a unor persoane nu țin cont de vârstă. Sunt calități native. La doar 21 de ani, o polițistă din Botoșani este singura din România care a fost premiată la sediul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) cu „Emblema de Onoare”, cea mai înaltă distincție din Poliția Română.
inpuff.ro
Loading...
FEMEI PUTERNICE din Botoșani: Cornelia Bordianu, antreprenoarea cu hotel în Lisabona care a condus afaceri din Cipru până în Brazilia: Trebuie să ne înarmăm cu mai mult curaj - FOTOGALERIE
”E o rușine pentru mine să spun că sunt din Portugalia. Sunt din Botoșani dragii mei. Bine v-am găsit, este o plăcere, este un moment emoționant. Am început după revoluție cu mici companii, testând, încercând și luptând bineînțeles. Am ieșit din zona de confort. Trebuie să ne înarmăm cu mai mult curaj, cu mai multă flexibilitate”. Au fost cuvinte spuse cu lacrimi în ochi de Cornelia Bordianu, o femeie de afaceri plecată în 1997 din Botoșani și revenită în oraș cu ocazia lansării filialei județene a Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).
FEMEI PUTERNICE de la Botoșani: Daniela Șfaițer, doamna etalon a Botoșaniului: Dacă nu ai suflet, nu faci nimic GALERIE FOTO
Din seria femeilor puternice de la Botoșani, astăzi este despre Daniela Șfaițer. O doamnă care probabil nu are nevoie de foarte multe cuvinte de prezentare. Este recunoscută dacă apare în public și asociată cu imaginea soțului. Cei care au cunoscut-o personal cunosc sentimentul pe care-l oferă Daniela Șfaițer, femeia care te hipnotizează prin felul ei de a fi.
Gelu Graur, posibil candidat la Primăria Botoșani din partea USR (?!): Degeaba ne revoltăm pe Facebook, degeaba ridicăm pumnii către cerGALERIE FOTO
La nivel de Botoșani, când vine vorba despre ieșit în stradă, ne vine în minte cuplul Gelu Graur – Sînziana Secrieru. Nu a fost protest împotriva vreunei ordonanțe (de orice fel) la care să nu fi fost în stradă în semn de revoltă. Cei doi au fost printre botoșănenii gazați anul trecut pe 10 august 2018. Tot ei au aprins o lumânare și au plâns în față la Colectiv. Iar exemplele pot continua.
FEMEI PUTERNICE de la Botoșani! Mirela Saucă, femeia politician cu carieră proprie și familie: În spatele unei femei de succes stă un bărbat flămând :))
O femeie cu o voce este în definitiv o femeie puternică. Într-o lume care le aparține încă bărbaților, mai ales la nivel de decizie, există femei care le sunt adversari egali și care pot face față oricăror provocări. În unele cazuri, mai bine chiar decât sexul tare. Și la Botoșani sunt femei puternice. Pe multe dintre ele avem ocazia să le vedem și să le ascultăm. Altele preferă să strălucească în propriul con de umbră, mai puțin expus ochiului critic al societății.
INTERVIU Tânărul de la alianța care a produs marea surpriză a alegerilor: Am vrut să emigrez de vreo două ori. Așa am ajuns în politică
Marea surpriză a alegerilor europarlamentare din 26 mai 2019 au fost tinerii din Alianța 2020 USR – PLUS care s-au clasat pe podium și au fost la un pas să depășească partidele istorice de pe eșichierul politic românesc.
Loading...
INTERVIU: Învățătoarea din municipiu care de peste 20 de ani merge zilnic la țară, și-n cizme de cauciuc,pentru a forma generații – Sunt fiica satului
Cineva spunea că învățătorii au trei iubiri: iubirea de a învăța, iubirea față de elevi și iubirea de a le aduce pe cele două împreună. Ana - Maria Zbanț este învățător de 25 de ani, iar de 21 de ani face zilnic naveta. Iubește copiii cei mici și susține că acum nu îi mai este greu să parcurgă zilnic aproape 20 kilometri. 
INTERVIU: CINE este cu adevărat botoșăneanul care a fost văzut de peste 1 milion de oameni – GALERIE FOTO  
Daniel Câșlariu a ieșit din mulțime pentru prima dată la marșul auto care a avut loc pe 9 aprilie 2019 în județul Botoșani. Are 29 de ani și s-a născut în comuna Trușești. S-a evidențiat în urma mesajelor pe care le-a transmis la manifestații publice și care au prins mai ales în rândul tinerilor. Deși, spune el, au fost și botoșăneni cu ani mulți în buletin care l-au oprit pe stradă pentru a-l felicita pentru curajul de a se implica.  
INTERVIU cu una dintre cele mai iubite profesoare din Botoșani, care de 12 ani colorează viața elevilor: Îmi imaginez că în bănci sunt copiii meiFOTOGALERIE
„Felul cum este profesorul este mult mai important decât ceea ce predă el" – anonim.Astăzi este despre un profesor iubit de elevi poate și prin prisma materiei pe care o „predă”. Talida Grunzac este profesor de Arte Plastice la Colegiul AT Laurian și de-a lungul anilor a înțeles că elevii trebuie respectați, sprijiniți și iubiți.
Să nu ne răzbunațiINTERVIU cu actrița care joacă într-o piesă unică: Am fost botezată pe ascuns, într-un ceaun, acasă
Weekendul acesta botoșănenii își pot petrece timpul liber la Cinema Unirea. De data aceasta nu la un film, ci la o piesă de teatru ce se joacă în premieră.
EXCLUSIV  în INTERVIUL săptămânii: Tânărul din Botoșani captiv în lumea drogurilor timp de 12 ani: Uneori făceam rost de la șeful meu
Fenomenul consumului de droguri este din ce în ce mai îngrijorător la nivelul județului Botoșani. Și nu numai. De cele mai multe ori tinerii sunt cei care cad în capcana acestui flagel. Gabriel, un botoșănean în vârstă de 29 de ani, a fost captiv în lumea drogurilor timp de 12 ani. Acum, spune el,  a renunțat pentru că pur și simplu se săturase să trăiască așa. 
INTERVIU în IMAGINI cu botoșăneanul director care intră pe aceeași ușă de 29 de ani de zile – FOTOGALERIE
Sunt aproape trei decenii de când, în fiecare dimineață, un director de instituție de la Botoșani parcurge același drum și intră pe aceeași ușă. Urcă aceleași trepte până la etajul doi al instituției, apasă clanța aceleiași uși și se așază molcom la biroul peste care și-a așternut gândurile și munca oră de oră, în fiecare dintre cele peste 7.000 de zile de când parcurge această rutină.
zenda.ro
inpuff.ro
Sondaj
Credeți că se va găsi vaccin contra coronavirusului?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
”Faceți-l așa cum e că, dacă se ajunge la exproprieri, nu se mai termină nici într-o sută de ani drumul ăsta. Faceți-l așa și după aceea vedem noi și cu a treia bandă”,Cristian Achiței, deputat, despre drumul ...
starshiners.ro%20
astratex.ro
fashiondays.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.8378 lei
USD
Dolarul SUA
4.3085 lei
CHF
Francul elveţian
4.5522 lei
GBP
Lira sterlină
5.3598 lei
JPY
100 de yeni japonezi
4.0080 lei
XAU
Gramul de aur
245.7662 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2489 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.3768 lei
AUD
Dolarul Australian
2.9856 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.1736 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1815 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6492 lei
Vremea
astăzi
Botosani
o C
Dorohoi
o C
Bucecea
o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2020 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.