Duminică seară, în România au intrat în vigoare noi restricții concomitent cu prelungirea stării de alertă. La jumătatea lunii martie, țara noastră împlinește un an de când se află în stare de urgență sau stare de alertă, iar marea problemă care însoțește noua serie de restrângere a drepturilor cetățenești este că nu are acoperire în situația faptică.
Guvernul a aprobat miercuri hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU) ce a modificat intervalul orar prin care oamenii pot ieși din casă, de la 23:00 – 5:00 la 22:00 – 5:00. De asemenea, în mai multe stațiuni montane s-a limitat gradul de ocupare al spațiilor la maximum 70% din capacitate.
Prim-ministrul Florin Cîțu nu a prezentat argumente concrete pentru înmulțirea restricțiilor, explicând la modul general că românii nu au respectat regulile instituite în iarnă și că, pur și simplu, așa au procedat și alte state din Europa.
Și nu le-a prezentat pentru că acestea nu prea există. În realitate, datele statistice făcute publice chiar de către Guvern contrazic flagrant afirmațiile premierului și hotărârile adoptate succesiv săptămâna aceasta de CNSU și Executiv.
”Nu toată lumea a respectat recomandările din iarnă, de aceea trebuie să impunem această restricție”, afirma premierul Florin Cîțu pe 10 martie.
Ei bine, situația este exact inversă față de cea descrisă de șeful Guvernului. În realitate, pe timpul iernii lucrurile s-au îmbunătățit vizibil în România.
Și am făcut o comparație între ziua de 4 decembrie 2020, pentru ca datele să nu fie afectate de minivacanța de Ziua Națională a României, când s-au procesat mai puține teste, și 12 martie 2021, adică două zile de vineri: prima din iarnă și ultima dinaintea intrării în vigoare a noului set de restrângeri ale drepturilor civile.
Așadar, pe 4 decembrie 2020 în România se înregistrau nici mai mult, nici mai puțin de 8.062 noi cazuri. Starea generală era într-adevăr îngrijorătoare: 20 de județe, practic jumătate de țară, se aflau în ”scenariul roșu” și doar 3 județe erau ”pe verde”. Grupul de Comunicare Strategică (GCS) raportase 176 de decese, iar în unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu afecțiunea care a dat peste cap omenirea în ultimul an era de 12.940. Dintre acestea, 1.275 erau internate la ATI.
Pe 12 martie 2021 starea lucrurilor era cu totul alta. GCS a anunțat 5.010 cazuri noi, deci cu peste 3.000 mai puține față de începutul iernii. Însă diferența cea mai clară se observă la distribuția teritorială. La jumătatea primei luni din primăvară România avea doar 5 județe pe roșu și 19 județe pe verde, adică aproape exact invers față de ceea ce se întâmpla la debutul sezonului rece. În ziua menționată GCS a raportat 108 decese. În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu afecțiunea apărută în țară în februarie anul trecut era de 10.515. Dintre acestea, 1.166 erau internate la ATI.
Ce ne arată aceste cifre? Că absolut toți indicatorii sunt mai buni în martie 2021 față de decembrie 2020. Iar acest lucru este valabil inclusiv pentru județul Botoșani, care la jumătatea lui martie 2021 înregistrează o incidență aproape în jumătate față de decembrie 2020, mai exact 1,26 la 2,48. Atunci județul nostru era ”galben”, acum este ”verde”. Iar lucrurile sunt valabile și pentru municipiul Botoșani, care la începutul lui decembrie era ”roșu”, iar la jumătatea lunii martie este ”galben”.
Și atunci intervine firesc întrebarea: care este motivul real pentru care Guvernul îngrădește suplimentar drepturile și libertățile cetățenești?
Iar pentru căutarea răspunsului haideți să privim contextul.
Pe 6 decembrie 2020 în România aveau loc alegeri parlamentare, iar interesul partidului de guvernământ, dar și al altor formațiuni, era ca prezența să fie cât mai mare.
Ca atare, pe 30 noiembrie 2020, președintele Klaus Iohannis transmitea într-o conferință de presă live că, ”invit românii să meargă în număr mare la vot”. Invitația sa se alătura mai multor mesaje prin care arăta că măsurile luate de Guvern și-au arătat rezultatele, că situația s-a stabilizat și că scrutinul va avea loc ”în maximă siguranță”. Totodată, promitea ferm că nu se vor aproba măsuri suplimentare de limitare a drepturilor constituționale.
După ce alegerile au trecut, iar PNL a rămas la putere, se impun noi restricții, deși cifrele sunt considerabile mai bune acum față de atunci.
În realitate însă diferența în sens pozitiv între decembrie 2020 și martie 2021 este și mai mare. Și aceasta pentru că, pe 14 octombrie, Guvernul a aprobat hotârărea 49/2020 prin care au fost eliminate din calculul incidenței cumulate pe 14 zile la 1.000 de locuitori focarele din centrele de îngrijire a persoanelor vârstnice și a copiilor. Nici ministrul Sănătății de la acea dată, Nelu Tătaru și nici Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, nu au dat o explicație cu privire la motivele acelei noi prevederi, care ajuta la scăderea ratei.
Ei bine, pe 10 februarie 2021, într-o perioadă în care România se stabilizase în jurul a 2.000 – 3.000 de noi cazuri pe zi, Guvernul a adoptat o hotărâre prin care în calculul ratei de incidență s-au reintrodus focare din centrele de adulți și copii. Ca și atunci când acestea fuseseră eliminate și la data când au fost repuse în calcul, nu s-a oferit o explicația clară, concretă, pentru măsura luată.
Care a fost însă rezultatul? Imediat rata de infectare a început să crească, unele orașe au intrat în ”scenariul roșu” și o mulțime de activități au fost închise.
Și totuși, în ciuda măsurii luate de Executiv, situația în România este mult mai bună decât la începutul iernii, însă în totală contradicție cu realitatea cifrelor, s-au întețit restricțiile.
Ce-i drept, atunci veneau alegerile în câteva zile, acum mai avem aproape patru ani până la primul scrutin.
Dincolo de toate aceste lucruri, trebuie menționat că pe 4 decembrie nu era nici măcar aprobat vreun vaccin. Pe 14 martie 2021 avem deja peste 1,4 milioane de români imunizați.
Dar se pare că orice s-ar întâmpla rezultatul final este că trebuie impuse noi restricții.
DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL
Redacția Botoșăneanul
Nov 16, 2024
Jandarmii botoșăneni solicitați la sfârșit de săptămână: CE evenimente vor avea loc
Redacția Botoșăneanul
Nov 16, 2024
Gabriela Erdic
Nov 16, 2024
Cătălin Silegeanu și Ariadna Cîrligeanu: Împreună pentru un Viitor Mai Bun
Redacția Botoșăneanul
Nov 15, 2024
Grup de tineri adunat în fața unui magazin din Centrul Istoric: Unul dintre ei consuma alcool
Redacția Botoșăneanul
Nov 15, 2024