Marile mistere ale alegerilor parlamentare : de la cererea de renumărare a lui Alecsandru, la deputatul de câteva ore de la Hlipiceni

Alegerile parlamentare au trecut, noii senatori şi deputaţi au fost desemnaţi, şi-au primit chiar şi mandatele, dar unele semne de întrebare asupra celor întâmplate la scrutinul din 9 decembrie continuă să persiste. În ziua votului, dar şi în cele ce au urmat s-au întâmplat mai multe lucruri care nu şi-au găsit o explicaţie nici la o săptămână de la ziua în care botoşănenii şi-au exprimat opţiunea politică.

Tentativă de renumărare moartă subit în ciuda la 75 de voturi

Luni pe la amiază, după ce a devenit o certitudine că PDL-istul Gabriel Alecsandru a fost devansat de Cristian Roman cu doar 75 de voturi, a început să circule informaţia că liderul tinerului democrat-liberal va cere o renumărare a voturilor. Contactat atunci de Botoşăneanul consilierul judeţean nu a ascuns o asemenea variantă. “Mă mai gândesc, nu ştiu dacă am dă o fac”, spunea Gabriel Alecsandru.Ideea a survenit la doar câteva ore după ce, în noaptea alegerilor, preşedintele OT-PDL Botoşani a fost singurul candidat pe municipiul Botoşani al Alianţei România Dreaptă care la închiderea secţiilor de votare şi la câteva ore după nu s-a aflat la sediul PDL Botoşani din Maxim Gorki. Întrebat de mai multe ori unde se află, Constantin Bulgaru, membru al staff-ului său de campanie, a răspuns că “numără voturile”, dându-se de înţeles că există suspiciuni asupra operaţiunii. Deşi a avut şi atunci şi a doua zi semne de întrebare asupra numărării şi, mai mult, a constatat că diferenţa care îl desparte de un mandat de deputat este de sub o sută de voturi, Gabriel Alecsandru a renunţat să mai solicite Biroului Electoral Judeţean o renumărare. “Este foarte greu să obţii o hotărâre de renumărare. Trebuie să ai două-trei elemente clare de fraudă. Cred că după ’90 şi până acum, prin câte alegeri am trecut, o singură dată am reuşit să obţinem aşa ceva”, a motivat Cătălin Flutur, preşedintele PDL Botoşani, renunţarea lui Gabriel Alecsandru la solicitare, cel care pe timpul campaniei a spus în nenumărate rânduri că, “înot printre rechini”.

Ciudăţenii cu voturi nule şi albe pe colegiile 5 şi 6

Semnele de întrebare continuă să persiste. Astfel, deşi Colegiul 5 Botoşani, unde a candidat Cristian Roman, are exact 4.967 mai mulţi alegători înscrişi în listele electorale decât Colegiul 6, unde a intrat în cursă Gabriel Alecsandru, iar numărul celor care s-au prezentat la urne a fost cu 1.861 mai mare în favoarea primului colegiu menţionat, în cel de-al doilea s-au înregistrat mai multe voturi nule şi mai multe voturi albe, 677 faţă de 658, respective 145 faţă de 98. Mai mult, deşi Colegiul 6 este unul axat pe municipiul reşedinţă, în acesta s-au înregistrat mai multe voturi nule chiar şi în comparaţie cu colegiile 2 şi 4, axate pe mediul rural. Cu toate acestea Gabriel Alecsandru nu a mai solicitat o renumărare. El este în continuare consilier judeţean, Cristian Roman e deputat.

Deputatul de câteva ore de la Hlipiceni

Marţi spre prânz Partidul Poporului – Dan Diaconescu avea doi deputaţi la Botoşani. Sau cel puţin aşa se ştia prin zona Hlipiceni, unde o mulţime de oameni îl felicitau pe Dumitru Andrioaei, consilier local din comună, pentru… obţinerea mandatului de deputat. După Liliana Mincă, prima din Botoşani intrată în Camera Deputaţilor la redistribuire, Dumitru Andrioaei avea cel mai mare număr de voturi dintre toţi candidaţii, 3.679, dar şi cel mai bun coeficient electoral calculat de BEJ, 0,159. S-a luat atunci legătura inclusiv cu Simona Man, preşedinte PP-DD, care i-a dat asigurări aspirantului la deputăţie de pe Colegiul Flămânzi că atribuirea mandatelor se va face strict în funcţie de numărul de voturi şi nu pe simpatii. A doua zi popularii botoşăneni au organizat o conferinţă de presă în care şi-au prezentat noii parlamentari: Corneliu Popescu, Liliana Mincă şi… atât, Dumitru Andrioaie nu a participat la acţiune.

Tăcerea lui Conţac

Cel mai mare şoc al perioadei de precampanie l-a constituit fără îndoială întemniţarea lui Constantin Conţac, cel care intrase în cursă ca independent pentru un mandat de senator pe Colegiul 3 Botoşani, axat pe municipiul reşedinţă de judeţ. După ce a ajuns după gratii, în perioada 3 – 15 noiembrie fostul preşedinte al Consiliului Judeţean a avut patru postări de blog, una dintre principalele ţinte ale atacurilor sale fiind Cristian Roman, prefect de Botoşani atunci când el era şef de CJ, iar acum candidat la Camera Deputaţilor pe Colegiul 5, care se suprapunea cu cel pe care se înscrise la Senat Constantin Conţac. După numai o săptămână de campanie electorală, ex-liderul social-democrat a renunţat la a mai scrie. A făcut-o abia duminiciă 16 decembrie, la o săptămână de la alegeri. “Vreau să mulţumesc prietenilor care m-au votat, care, chiar aflându-mă în situaţia în care sunt, au arătat că nu cred toate răutăţile care s-au spus despre mine şi fiul meu. Nu mă explic, pentru că prietenii mei, nu au nevoie de asta, iar duşmanii oricum nu vor crede”, scrie Constantin Conţac. Fără nici un afiş, banner, apariţie în ziar sau la o emisiune TV, acesta a reuşit totuşi să adune 728 de voturi, în timp ce Gheorghe Bereanu de la Partidul Poporului a adunat numai 246, iar Szekeres Eniko de la UDMR 165. Constantin Conţac a obţinut un scor de 1,56%, peste UDMR şi PP şi foarte aproape de PRM, care a avut 1,79%.

Trei sferturi dintre bolnavii votanţi s-au însănătoşit până la urna mobilă

910 botoşăneni şi-au exercitat pe 9 decembrie dreptul constituţional prin intermediul urnei speciale, adresată celor care doresc să voteze, dar nu se pot deplasa până la secţia de vot. Reprezentanţii acesteia pot merge la domiciliul bolnavului în baza unei cereri trimise de acesta. Interesant este că deşi în ziua alegerilor parlamentare a nins abundent, lucru care a îngreunat deplasarea spre secţii, numărul celor care au solicitat urna mobilă a fost de peste patru ori mai mic decât la referendumul pentru demiterea preşedintelui României, care a avut loc în mijlocul verii, pe 29 iulie, când deplasarea la secţiile de vot se putea face fără nici un impediment. Cu toate acestea, dacă la referendum 4.000 de botoşăneni au votat cu urna mobilă, aducând Botoşani pe locul trei între judeţele ţării, la scrutinul parlamentar doar 910 au mai făcut acest lucru.

Sute de voturi pentru nemţi, maghiari, turci, macedoneni

Una dintre cele mai mari ciudăţenii de la alegerile parlamentare o constituie votul dat asociaţiilor etnice. Acestea au avut candidaţi la Camera Deputaţilor care au reuşit să obţină zeci sau chiar sute de voturi la Botoşani în condiţiile în care comunităţile respective sunt practic inexistente în judeţ. De exemplu, deşi la recensământul de anul trecut numai 47 de botoşăneni s-au declarat de etnie maghiară, la scrutinul din 9 decembrie UDMR a obţinut de aproximativ şapte ori mai multe voturi. De-a dreptul incredibil este însă că, în condiţiile în care la recensământ s-au înregistrat doar 18 persoane de etnie germană în tot judeţul, la alegerile parlamentare Forumul Democrat al Germanilor din România a adunat nici mai mult, nici mai puţin de 421 de voturi, adică de peste 20 de ori mai mult faţă de numărul nemţilor din judeţ.


Culmea, comunităţile care chiar există la Botoşani au adunat considerabil mai puţine voturi. Astfel, deşi la recensământ s-au înregistrat 361 de ucraineni, la scrutinul din urmă cu o săptămână Uniunea Ucrainenilor din România a adunat ca voturi doar o treime din acest număr. Şi mai mare este diferenţa la romi, unde Partida Romilor „Pro-Europa” a fost votată doar de aproximativ 10% dintre cei care anul precedent s-au dat drept membri ai etniei. 
Printre alte ONG-uri etnice, Asociaţia Macedonenilor din România a adunat 299 de voturi la Botoşani, Uniunea Democrată Turcă din România 207, Liga Albanezilor 168, Asociaţia Italienilor 138, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani 119, iar Uniunea Bulgară din Banat 104.

Câteva cifre

4202 voturi nule s-au înregistrat la Camera Deputaţilor. Orice candidat de la o formaţiune parlamentară, în afară de USL, care avea aceste voturi, devenea parlamentar.
3.825 voturi nule s-au înregistrat la Senat.
1.987 voturi albe (pe care nu s-a aplicat ştampila „VOTAT”) s-au numărat la Senat
1.430 voturi albe s-au numărat la Camera Deputaţilor.
CLICK şi vezi procesul verbal de atribuire a mandatelor la Senat
CLICK şi vezi procesul verbal de atribuire a mandatelor la Camera Deputaţilor

Ciudăţenia voturilor pe etnii

COMUNITATE	NR.DECLARAŢI LA RECENSĂMÂNT	NR.VOTURI
Maghiari	47	337
Ucraineni	361	122
Germani	18	421
Turci	17	207
Romi	2.492	251

CITEŞTE ŞI:
Marile enigme ale alegerilor din municipiu, de la mesh-ul care arde doar într-un film la Parchetul folosit în campanie
Cum a luat PNL-ul bătaie cu aproape 7.000 de voturi la alegerile parlamentare

Sergiu BĂLĂŞCĂU