În satul Oroftiana, comuna Suharău, judeţul Botoşani, localnicii păstrează şi astăzi amintirea unor evenimente tragice petrecute acum aproape opt decenii.
Peste 400 de oameni au fost măcelăriţi de trupele sovietice după ce aceştia au încercat să treacă graniţa în România. Erau români ajunşi pe teritoriul URSS, după ocuparea Bucovinei de Nord, şi doreau să se întoarcă acasă la rude.
Satul Oroftiana, din comuna Suharău, judeţul Botoşani, este un cătun pitoresc la frontiera de nord cu Ucraina. De o parte şi de alta a graniţei, tot români, şi la Oroftiana, dar şi în satele de pe teritoriul Ucrainei. Mulţi sunt rude, despărţiţi de o singură râpă şi o barieră. Au ajuns în două ţări diferite în urmă cu 79 de ani, atunci când URSS lua României Bucovina de Nord, scrie Adevărul.
Pe unul dintre dealurile de la frontieră, în Oroftiana, se află o cruce imensă. De cealaltă parte a frontierei, ca în oglindă, românii din Ucraina au ridicat o bisericuţă. Aparent, doar un simbol religios, o mărturie a pietăţii sătenilor. În realitate însă, atât crucea, cât şi biserica ascund o poveste dramatică, despre care nici măcar nu s-a vorbit mai bine de patru decenii. Pe dealul unde se află crucea, 400 de români trimişi de Stalin şi Hitler în Uniunea Sovietică au fost masacraţi doar fiindcă doreau să se întoarcă la rudele lor, dincolo de frontiera impusă.
”În anul 1941, zăpada s-a înroşit aici la Oroftiana. Au fost ucişi fiindcă au vrut să vină la fraţii, verii sau cumnaţii lor. Au plătit cu viaţa un drept natural. Noi am ridicat crucea aici pentru a ne aduce aminte mereu. Bunicii şi părinţii noştri nu au putut vorbi despre asta, şi-au înghiţit lacrimile. Dar noi vom avea grijă să spunem tuturor ce a fost aici la Oroftiana. Este un eveniment tragic de care puţini au auzit şi, din păcate, nu este prezent nici în manualele de istorie”, spune Alexandru Oanea, un profesor de istorie din comuna Suharău.
Povestea măcelului de la Oroftiana începe cu un eveniment istoric de o importanţă majoră pentru România Mare. La 23 august 1939, URSS şi Germania nazistă semnau un pact de neagresiune, cunoscut sub numele de Pactul Ribbentrop - Molotov.
Practic, Hitler dorea să-şi asigure liniştea în est pentru a declanşa războiul-fulger în vestul Europei. Pactul Ribbentrop-Molotov a adus cu sine şi consecinţe nefaste pentru România. Propriu-zis, ruşii doreau anexarea Basarabiei şi au cerut nemţilor să nu se opună. Mai mult decât atât, Stalin a făcut presiuni şi pentru anexarea Bucovinei de Nord. La un an de la semnarea pactului, în vara lui 1940, printr-un ultimatum, URSS cerea României să retragă trupele şi administraţia din Basarabia şi Bucovina de Nord. Fără aliaţi şi presaţi şi de Germania Nazistă să accepte pretenţiile sovietice, românii pleacă capul şi fac ce li se cere. Într-o singură noapte, românii din nordul Moldovei s-au trezit în două ţări diferite. Fraţi, cumnaţi sau veri şi-au dat seama că unii sunt în România, iar ceilalţi în URSS.
”A fost un şoc. Să-ţi dai seama că peste noapte apa de pe streaşina casei cade, de fapt, în Uniunea Sovietică. Erau rude care au fost despărţite de graniţă. Imediat au venit ruşii şi au trasat graniţa. Unii erau în vizită când au ajuns clandestin pe teritoriul unui stat străin”, spune Petru Mihăescu Oroftiana, un localnic de 78 de ani.
Citeste mai mult AICI
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
