O fată de 16 ani și-a dat în judecată părinții, cerându-le judecătorilor să îi fie recunoscută capacitatea depline de exerciţiu și să fie scoasă de sub tutela părinților care îi interzic să aibă o relație cu un băiat de etnie romă.
Adolescenta din județul Harghita a deschis procesul în baza articolului din Codul Civil care prevede că „pentru motive temeinice, instanţa de tutelă poate recunoaşte minorului care a împlinit vârsta de 16 ani capacitatea deplină de exerciţiu”.
În procesul deschis la Judecătoria Miercurea-Ciuc, adolesceta a arătat că „s-a văzut nevoită” să solicite recunoașterea anticipată a capacității sale de exercițiu pentru că „în ultima perioada s-au înrăutăţit relaţiile lor de familie şi nu mai poate suporta acţiunile părinţilor, chiar dacă a încercat să vorbească cu ei de nenumărate ori”.
În procesul deschis de adolescentă, aceasta a arătat că „atât părinţii, cât şi fraţii săi sunt agresivi și a fost bătută de aceştia de mai multe ori, chiar din copilărie”. Fata a mai arătat în cererea de chemare în judecată că, „având în vedere această atmosferă tensionată de acasă, a început să petreacă majoritatea timpului cu familia prietenului ei, care sunt alături de ea şi o susţin din toate punctele de vedere”, potrivit Adevărul.
Fata s-a mai plâns judecătorilor că în ciuda „condițiilor bune” pe care părinții iubitului său le dețin, părinții sunt împotriva relației. Adolescenta susține în proces că a aflat „cu stupoare” că „motivul opoziţiei reprezintă obiceiurile din acea comunitate”. Fata a mai arătat că părinții ei „au şi intenţia să o mărite, dar au ales o altă persoană, cu care ea nu este de acord, dar nu știe dacă va avea dreptul şi posibilitatea să aleagă”.
Adolescenta s-a mai plâns că „îi este interzis să părăsească domiciliul, iar când părinţii nu se află acasă, se închide în casă, fără să aibă chei suplimentare şi fără să aibă şanse să scape, dacă se întâmplă orice”.
În aceeași cerere de chemare în judecată, adolescenta susține că a terminat clasa a VIII-a şi că „dorește continuarea studiilor liceale, însă părinţii sunt împotriva sa şi nu îi permit acest lucru”.
Fata s-a mai plâns că părinții o obligă să muncească, informând-o că în cursul lunii august 2022 (procesul a fost deschis în iulie 2022) „urmează să o ducă în străinătate, chiar şi fără acordul ei, în mod forţat probabil, în Germania, cu scopul să realizeze şi aceasta venituri, fără să aibă un drept de alegere şi fără să știe ce fel de muncă trebuie să presteze”.
În cadrul procesului a fost realizată și o expertiză și a fost audiată ca martor „soacra” adolescentei. Femeia „nu a putut să precizeze în concret la ce liceu este înscrisă minora şi nici nu a putut să confirme dorinţa reală a minorei de a îşi continua studiile, de a absolvi liceul în viitor sau de a trece examenul de bacalaureat”. Practic, declaraţiile martorei „au confirmat doar faptul că minora doreşte să aibă o relaţie cu fiul martorei, pe care şi martora o doreşte, urmând ca în viitor să se căsătorească”.
Audiind-o pe adolescentă, judecătorul a ajuns la concluzia că demersul fetei are un singur scop: acela de a fi împreună cu iubitul său.
„Aceste motive expuse de reclamantă sunt considerate de instanţă ca fiind neîntemeiate şi nici nu i-ar proteja cel mai bine interesele minorei”, a decis judecătorul care le-a dat dreptate părinților.
Judecătorul a mai arătat că „atitudinea agresivă a părinților, intenţia de a o trimite pe reclamantă la muncă în străinătate sau împotrivirea acestora ca reclamanta să-şi continue evoluţia şcolară, nu au fost confirmate de probele administrate în cauză, nefiind nici măcar invocate concret de reclamantă la interogatoriu”.
„Chiar din interogatoriul acesteia a reieşit faptul că, întrucât părinţii nu i-au permis să întreţină relaţia (n.red. de dragoste) reclamanta a fost cea care a renunţat la a mai merge la şcoală. Pentru această atitudine nu pot fi însă învinovăţiţi părinţii şi nu li se poate atrage nicio culpă, neexistând nicio legătură între deciziile părinţilor cu privire la viaţa personală a copiilor lor şi refuzul reclamantei de a mai merge la şcoală”, se mai arată în sentința Judecătoriei Miercurea Ciuc, care nu este definitivă.
Urmărește-ne și pe Google News
Judecătorul a mai arătat că dacă solicitarea adolescentei ar fi admisă „interesul superior al copilului nu ar fi protejat, reclamanta având în continuare nevoie de îndrumarea şi sfaturile părinţilor, chiar dacă nu este de acord cu opiniile părinţilor”.
„Aceste exigenţe impuse de părinţi sunt rezonabile şi se încadrează în ansamblul drepturilor şi îndatoririlor ce compun autoritatea părintească”, a mai decis Judecătoria Miercurea Ciuc.
