„Un vis frumos mi-a fost viaţa / Cât am trăit pe acest pământ / La 20 de ani s-a stins lumina / Şi zac de tânăr în mormânt”… Sunt versurile emoţionante care se pot citi pe monumentul funerar ridicat la Cimitirul Pacea în memoria lui Mugur Călinescu, elevul care în 1981 a avut curajul de a protesta de unul singur faţă de neajunsurile şi nedreptăţile regimului comunist.
«Cum o să mai aflaţi voi după 32 de ani cine e vinovat?» Este întrebarea insistentă a unei mulţimi de botoşăneni după ce la mijlocul săptămânii trecute Parchetul Militar Iaşi l-a deshumat pentru a afla dacă se confirmă bănuielile că ar fi fost iradiat de Securitate. Deşi nu este facil, cu siguranţă însă că nu este şi imposibil de aflat posibilii responsabili. Şi aceasta pentru că dosarul cu indicativul „Elevul” există la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), iar în acesta apar numele subofiţerilor şi ofiţerilor de la Inspectoratul Judeţean de Securitate (IJS) Botoşani care au lucrat la acest caz.
Astfel, pe 18 octombrie 1981, chiar în noaptea în care elevul actualului Colegiu Naţional AT Laurian a fost prins în timp ce scria mesaje anticomuniste pe panourile şantierului unde se construia Casa de Cultură a Sindicatelor, a fost întocmit un aşa-numit „Plan de măsuri în dosarul de urmărire informativă privind pe numitul Călinescu Mugur”. Planul avea 11 puncte şi stabilea în amănunt sarcini pentru mai multe cadre ale IJS.
1.Folosirea mijloacelor I.C.T. după reţinere, pentru a se stabili reacţia mamei sale.
(este vorba de Interceptarea Convorbirilor Telefonice)
Termen: 18.10.1981
Răspunde: mr. Crăciun Mihai
2.Introducerea mijloacelor I.C.D.T. la domiciliul lui, sens în care se va întocmi un plan separat.
(adică montarea unui microfon la domiciliul elevului)
Termen: 18.10.1981
Răspunde: mr. Crăciun Mihai
3.Efectuarea unui control la domiciliu
Termen: 18.10.1981
- Nu apare nici o persoană responsabilă
4.Investigarea lui Călinescu Mugur la Liceul „M.Eminescu” şi „A.T. Laurian”
(Mugur a luat treapta 1 la „Eminescu” şi a doua la „Laurian – n.r.)
Termen: 19.10.1981
Răspunde: lt.maj.Sîrbu D.
5.Recrutarea a două surse-elevi din clasa a XI –a B la Liceul „A.T. Laurian”.
Termen: 21.10.1981
Răspunde: lt.maj.Sîrbu D.
6.Punerea lui Călinescu Mugur în filaj şi identificarea legăturilor.
Termen: 18.10.1981
Răspunde: mr. Crăciun Mihai
7.Folosirea mijloacelor Biroului „S”.
(Serviciul „S” al Securităţii se ocupa de interceptarea corespondenţei şi avea atribuţii inclusiv în ceea ce priveşte inscripţiile şi distribuirea de fluturaşi)
Termen: 28.10.1981
Răspunde: lt.maj.Irimia Virgil
8.Luarea unei probe de scris cu caracter majuscul şi trimiterea la expertiză grafică la Unitatea specială „S”.
Termen: 18.10.1981
Răspunde: cpt.Bosînceanu C.
9.Efectuarea de investigaţii la locul de muncă a lui Uncescu Rodica – mama şi Călinescu Mihai – tatăl urmăritului.
Termen: 22.10.1981
Eăspund: lt.maj.Cliveţ C.
Lt.maj.Hoziconschi
10. Cercetarea informativă a lui Călinescu Mugur, a mamei Uncescu Rodica şi a tatălui Călinescu Mihai.
În timpul cercetării se vor valorifica datele obţinute prin mijloacele speciale folosite.
11.Extinderea cercetării informative a legăturilor apropiate a lui Călinescu Mugur.
Termen: 23.10.1981
Răspund: maior Crăciun Mihai
Lt.maj. Sîrbu D.
Planul a fost întocmit de ofiţerul operativ lt.maj. Irimia Virgil, cel care era ofiţer de serviciu în noaptea capturării elevului.
Majoritatea ofiţerilor care apar în acest plan de măsuri au supravieţuit cu mare succes trecerii de la un regim totalitar la unul cel puţin teoretic democratic. Unii dintre ei au avut chiar parte de promovări după ceea ce ne-am obişnuit să numim „revoluţie”. Astfel, Constantin Cliveţ, însărcinat în 1981 cu investigarea părinţilor lui Mugur Călinescu la locurile de muncă, acum un pensionar care deseori poate fi văzut plimbându-se liniştit pe Pietonalul Unirii, a ajuns după evenimentele din decembrie 1989 şef judeţean la Serviciul de Informaţii şi Protecţie Internă (SIPI), celebrul „Doi şi-un sfert” al Ministerului Afacerilor Interne.
Dumitru Sîrbu, care a avut trei atribuţii din cele 11 din amintitul plan, a ajuns după revoluție să coordoneze reprezentanţa judeţeană a Serviciului de Informaţii Externe (SIE). A lucrat în „munca de informaţii” până în 2004, când s-a pensionat şi a decedat în urmă cu doi-trei ani.
La ani buni după evenimentele din decembrie 1989, Mihai Crăciun, pensionat între timp, „s-ar fi lipit” la una dintre cele mai cunoscute firme de construcţii din oraş, unde oficial ar fi ocupat postul de jurist.
Numărul securiştilor care au lucrat în realitate la acest caz este însă şi mai mare. Având acces la întreg dosarul, Marius Oprea, fondator al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), a studiat în amănunt cazul şi l-a inclus în cartea „Şase feluri de a muri” publicată în 2009 la Editura Polirom.
În respectivul volum autorul arată că investigaţiile pentru „Elevul” au fost coordonate de lt.col. de la acea dată Gheorghe Boboc, al cărui fiu a ajuns după revoluţie consilier municipal şi preluate ulterior de Dumitru Sîrbu. Boboc este cel care a demarat cercetările în ziua de 14 septembrie 1981, cea în care au apărut primele inscripţii. Autorul scrie că locotenent-colonelul i-a trecut ca martori pe doi muncitori de la şantierul Casei de Cultură a Sindicatelor, pe care apăruseră înscrisurile anticomuniste şi că amintitul ofiţer a efectuat investigaţiile la faţa locului alături de mr.Mihai Burcescu. În capitolul dedicat lui Mugur Călinescu şi intitulat „Hainele Regelui”, Marius Oprea susţine că lt.col. Gheorghe Boboc a făcut veritabile crize de nervi pe parcursul cercetărilor deoarece timp de peste 30 de zile, cât a durat până la prinderea elevului, acesta a scris mesaje pe o mulţime de clădiri din Botoşani, inclusiv pe trotuare şi că, în ciuda măsurilor extraordinare luate, inclusiv aducerea unor echipaje speciale de la Securitatea Suceava, nu se reuşea capturarea autorului. Iar una dintre problemele tragi-comice era că mulţi dintre cei care vedeau inscripţiile le ştergeau imediat de frică, iar când securiştii ajungeau la faţa locului pentru investigaţii nu mai aveau ce fotografia şi studia.
Dar poate că nici un securist implicat în acest dosar nu se poate compara cu fostul căpitan Gheorghe Atudoroaie (foto dreapta, cu ochelari), membru al „grupei operative pentru coordonarea activităţilor de identificare a autorului şi prevenirea unor noi apariţii a înscrisurilor duşmănoase”. Fondatorul IICCMER scrie că ofiţerul, născut la Răchiţi în 1947 şi căsătorit cu fiica generalului de Securitate Nicolae Pleşiţă, a avut o ascensiune fulminantă după ce s-a remarcat în cazul cunoscut şi ca „Panoul” prin operativitatea cu care a furnizat de la toate întreprinderile aflate în supraveghere mii şi mii de probe grafologice pentru identificarea autorului, chiar dacă într-un final acestea s-au dovedit a fi inutile. Revoluţia l-a prins pe postul de adjunct al şefului Securităţii Timiş, fiind inculpat în procesul celor care au ordonat şi executat masacrul de la Timişoara. Acuzat prin rechizitoriul procurorilor inclusiv că a împărţit subalternilor săi de la unitatea specială de luptă anti-teroristă 43 de pistoale-mitralieră, a fost achitat în 1991. Devenit nevinovat, a fost numit de Virgil Măgureanu şef la SRI Iaşi. Ulterior a fost promovat la comanda Diviziunii E, de protecţie a cadrelor în cadrul Serviciului Intern de Contra-informaţii, pentru ca în 1997 să ajungă coordonator al Centrului Zonal SRI Timiş, un fel de şef peste activitatea de informaţii din zona de vest a României. Doar protestele asociaţiilor, victimelor şi revoluţionarilor timişoreni au determinat retragerea acestuia din funcţie. Gheorghe Atudoroaie a revenit în prim-plan în 2001, pe post de consilier pentru Servicii Secrete al consilierului prezidenţial Ioan Talpeş, fiind ridicat în 2004, pe final de mandat al lui Ion Iliescu, la gradul de general.
„Trecut în rezervă, a devenit în zilele noastre un «respectabil afacerist», omul de încredere al miliardarului ieşean Iulian Dascălu, patronul reţelei Iulius Mall, fiind directorul firmei la Timişoara şi coordonatorul afacerilor Iulius Mall în Banat”,
Marius Oprea, autor „Şase feluri de a muri”.
O eventuală confirmare a iradierii lui Mugur Călinescu ar însemna, asemeni torţionarilor Vişinescu şi Ficior, inculpaţi şi condamnaţi la decenii bune după nenumărate crime, tragerea la răspundere a celor vinovaţi pentru îmbolnăvirea şi moartea lui Mugur înainte de a împlini 20 de ani.
„Această supoziţie a noastră, că Securitatea l-a ucis, trebuie confirmată de expertizele tehnice medico-legale. Dacă acest lucru s-a întâmplat, atunci urmează ca dosarul penal deschis de Parchetul Militar Iaşi să îşi urmeze cursul şi cei vinovaţi pentru uciderea sa să fie aduşi în faţa instanţei. Vorbim aici de persoane din cadrul Securităţii Botoşani, de la vremea respectivă (…). În situaţia în care Mugur Călinescu se dovedeşte că a murit în urma anchetelor pe care le-au avut de suportat la Securitatea din Botoşani, cei vinovaţi vor fi fără îndoială deferiţi Justiţiei”,
Aceasta a menţionat foarte clar: „Crimele sunt imprescriptibile”.
Mugur Călinescu a fost prins în noaptea de 17 spre 18 octombrie, la ora 0:55, când revenise pentru noi inscripţii pe şantierul Casei Sindicatelor. Lt.Vasile Muşat şi plt.Ioan Dănilă sunt cei care păzeau special zona şi care l-au capturat şi transportat pe licean la sediul IJS. Mama sa a putut să vadă dosarul de la CNSAS abia în 2004 şi aceasta doar cu ajutorul deputatului de atunci Mihai Mălaimare. O mulţime de file erau însă cenzurate, unele nume de ofiţeri implicate în dosar rămânând poate de-a pururea o enigmă. Rămân însă inscripţiile anticomuniste şi cele de pe piatra funerară: „Tot pe mormânt să-mi semănaţi / Un strat de busuioc / Să ştie lumea c-am trăit / Şi n-am avut noroc”.
Securiştii elevului erou, după revoluţie: de la şefi la serviciile secrete la respectabili afacerişti – LISTA - https://t.co/hfSIIErqVt pic.twitter.com/zzavwfdxDt
— Sergiu Bălăşcău (@SergiuBalascau) 22 mai 2017
Apel de la o instituție de stat pentru botoșăneni: Atenție la produsele false „de post”
Redacția Botoșăneanul
Nov 14, 2024
Se pensionează o judecătoare de la Tribunalul Botoșani
Oana Sava
Nov 14, 2024
ASTĂZI: Titlu onorific pentru o botoșăneancă, un nou tezaur uman viu la Botoșani
Gabriela Erdic
Nov 14, 2024