Doctorii din ţară au observat explozii de astfel de cazuri de boli grave, mai ales în ultimii cinci ani. Abia acum, unii medici au afirmat, cu convingere, că există o legătură directă între tragedie şi numărul mare de îmbolnăviri, potrivit Digi24.
Una dintre afecţiunile puse de medici pe seama radiaţiilor este tumora cerebrală. Mihaela Vişan s-a născut în Focşani la trei ani după explozia de la Cernobîl.
„În anul respectiv nu au mâncat din grădină, nu au băut apă din fântâna pe care o aveau în comunitate acolo. Abia după trei ani au început să planteze legume şi să consume din grădina lor,” povestește Mihaela Vişan, pacient. La cinci ani, Mihaela le-a spus părinţilor că o doare capul. Doctorii din Focşani i-au prescris vitamine şi odihnă. Părinţii au adus-o pe copilă în Bucureşti. Specialiştii au pus diagnosticul: tumoră cerebrală.
„A fost destul de complicat, am făcut trei stopuri cardio-respiratorii, am fost puţin în moarte clinică. Neoficial, pentru că nimeni nu cred că şi-ar fi asumat niciun fel de răspundere să zică aşa ceva şi să confirme, au spus că e de la radiaţiile de la Cernobîl şi că incidenţa cazurilor, la copii în special, a crescut foarte mult, de câteva ori chiar, în comparaţie cu anii de dinainte să se fi petrecut explozia,” spune Mihaela Vişan. Amintirile Mihaelei, văzute prin ochii copilului de pe patul de spital, sunt încă vii.
„Erau foarte mulţi copii, foarte mulţi copii. Şi cu cazuri chiar şi mai grave decât al meu, cu hidrocefalie chiar îmi aduc aminte, am nişte amintiri nu foarte plăcute despre perioada aceea,” adaugă Mihaela Vişan. Au trecut mai bine de două decenii de la operaţia chinuitoare pe creier însă Mihaela mai resimte şi acum efectele bolii. „Am dureri de cap, am rămas cu o migrenă constantă,” mai spune Mihaela Vişan. Doina Piciu a început să lucreze la Institul Oncologic din Cluj imediat după Revoluţie. Urmărea deja de patru ani informaţiile vehiculate în lumea medicală despre efectele radiaţiilor asupra românilor.
„Eram total nepregătiţi, comunitatea medicală, să facem faţă unui asemenea eveniment. Toţi au recunoscut în lume că, după acel accident, practic, codul nostru genetic a trebuit să fie privit şi altfel,” explică Doina Piciu, medic primar medicină nucleară, Institutul Oncologic "Prof. Dr. Ion Chiricuţă" Cluj-Napoca.
Era aproape o certitudine faptul că efectele radiaţiilor asupra corpului uman urmau să apară ani mai târziu.
„În atmosferă la momentul respectiv, elementele dominante care au fost aruncate, elementele radionuclidice au fost Iod 131 şi CS 137. Dacă primul avea o durată de înjumătăţire, un timp de înjumătăţire de opt zile, celălalt avea 30 de ani. Prin urmare impactul pe care noi l-am estimat al iradierii, în special cu Cesiu ştiam că nu va fi de scurtă de durată, ci va fi ceva care o să dreneze în timp şi vom vedea efecte după foarte mulţi ani,” precizează medicul Doina Piciu.
Cancerul tiroidian este principala şi cea mai frecventă boală pusă de medici pe seama exploziei reactorului de la Cernobîl.
„În Institutul Oncologic, anul trecut am avut 742 de cazuri noi de cancer tiroidian. Ca şi o comparaţie, în urmă cu 25 de ani, când am început activitatea în acest institut, 91, 93, au fost anii în care am avut între 20 şi 40 de cazuri de cancer tiroidian pe an. Or astăzi, 10-12 cazuri noi avem aproape pe zi,” spune medicul Doina Piciu.
Ultimii cinci ani au adus o creştere vertiginoasă a numărului de bolnavi.
„Suntem undeva în jur la 7.000 de cazuri de cancer tiroidian aflate în evidenţa acestui institut,” zice medicul Doina Piciu.
În Bucureşti, sunt 10.000 de bolnavi de cancer în evidenţele Institutului Parhon. Un sfert dintre aceştia au fost diagnosticaţi după anul 2010.
„Cam 20% din cancere, în general, sunt cancerele tiroidiene, şi am ajuns să avem 2.500-3.000 de cazuri de cancer tiroidian, să avem sute de cazuri cancer tiroidian care merg la tratamentul cu iod radioactiv şi aşa să avem programări şi aşa să avem programări până anul viitor,” declară prof. dr. Constantin Dumitrache medic primar endocrinologie, Institutul C. I. Parhon, Bucureşti.
Leucemia a fost, de asemenea, un alt efect al radiaţiilor de la Cernobîl. Potrivit unui studiu al fostului Institut Bucureşti, astăzi Institutul Naţional de Sănătate Publică, mortalitatea cauzată de leucemie, în rândul copiilor, a crescut cu aproape un procent între 1987-1991, comparativ cu 1981-1985. 14 la 100.000 de locuitori. Dar mai mult decât atât, specialiştii au observat că distribuţia cazurilor s-a schimbat radical. După explozia de la Cernobîl, cele mai multe decese, cauzate de leucemie, la copiii cu vârsta de până la 14 ani, au fost înregistrate în judeţele Satu-Mare, Botoşani şi Olt.
