În urmă cu 150 de ani, în vechiul târg al Botoşaniului, pe strada Sofian, o mahala cosmopolită, vedea lumina zilei micul Grigore, fiul avocatului Vasile Antipa.

După numai 7 ani, puştiul bondoc şi mărunţel avea să rămână al nimănui.   

Puţinii locuitori ai mahalelei natale ar fi crezut că micul Grigore va ajunge unul dintre cei mai străluciţi oameni de ştiinţă pe care i-a dat vreodată România.

Un adevărat deschizător de drumuri, un patriot, un bun economist şi mai ales cel care a reuşit să aducă magia naturii în mijlocul celor mai aglomerate oraşe.   

Grigore Antipa, copilul vitregit de soartă din mahalaua armenilor, evreilor şi românilor de la Botoşani, a fost naturalist, biolog, zoolog, ihtiolog, ecolog, oceanolog, bioeconomist, profesor universitar de talie mondială.

Iar pentru ştiinţa românească a fost un adevărat pionier.

„Grigore Antipa este considerat unul dintre fondatorii a diferite ramuri ştiinţifice în România. Este considerat a fi primul ecolog, primul bioeconomist şi probabil este cel mai cunoscut ca fondator al Muzeului de Ştiinţe Naturale de la Bucureşti, căruia i-a dat şi numele. Totodată, el este şi fondatorul unui institut de cercetări marine la Constanţa“,

precizează Luis Ovidiu Popa, directorul Muzeului de Ştiinţe ale Naturii „Grigore Antipa“ din Bucureşti.

Mai mult decât atât, obişnuit cu greutăţile vieţii, Antipa a exercitat o fascinaţie aparte pentru toţi cei care l-au cunoscut, atât ca om de ştiinţă, dar mai târziu şi ca un bătrânel sfătos şi cuminte, scrie Adevărul

CLICK aici pentru continuarea articolului