După 32 de ani, 3 luni și 16 zile, fostul prim-vicepreședinte al Consiliului Popular Botoșani a revenit în județul din conducerea căruia a făcut parte din 1986 și unde l-au prins și evenimentele din decembrie 1989. Constantin Boștină a ținut neapărat ca, după ce și-a lansat cartea de dezvăluiri din regimul totalitar la București, să o facă și la Botoșani.
Doctor în economie încă din 1987, Constantin Boștină a fost secretar personal al lui Nicolae Ceaușescu, funcție care nu mai existase până atunci.
”Mă culcam și mă trezeam cu Ceaușescu”, a spus plastic Constantin Boștină.
A fost promovat ministru adjunct al Ministerului Industriei Ușoare, poziție din care la o consfătuire cu sute de oameni i-a atras atenția șefului absolut al Republicii Socialiste România că industria trebuie retehnologizată întrucât produsele au pierdut din calitate pe piață externă și că există probleme cu asigurarea materiei prime.
Poziția sa realistă, dar de neconceput pentru acele vremuri, l-a costat și mai ales la intervenția Elenei Ceaușescu, a fost mutat la ”talpa țării”, adică la Botoșani, o practică frecventă prin care regimul comunist își trimitea în ”exil” cadrele.
Și de la Botoșani pornește cartea ”În ochii ciclonului: Am fost secretarul personal al lui Nicolae Ceaușescu” scrisă de Alice Barbu și Sorin Roșca Stănescu, aflată deja la a doua ediție la Editura Evenimentul și Capital.
Cum evenimentul a fost anunțat din timp, o puzderie de foști activiști ai regimului totalitar, de directori de fabrici și uzine, dar și botoșăneni care și-au trăit doar tinerețea în comunism, precum și foști sau actuali demnitari, au ținut să fie prezenți sâmbătă la ora 11:00, la sala Eminescu a Hotelului Rapsodia.
Pentru o bună parte dintre acești oameni reîntâlnirea după mai bine de trei decenii a fost emoționantă, unora Constantin Boștină spunându-le încă pe nume, semn că i-a recunoscut. Iar foștii colaboratori din comunism l-au răsplătit de mai multe ori cu aplauze.
.JPG)
Și-a început discursul cu versuri din ”Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”, s-a declarat ”vremelnic botoșănean” și a ținut să sublinieze că pentru el perioada petrecută la Botoșani nu a fost nici într-un caz un surghiun, așa cum s-a creat senzația inclusiv până în ziua de astăzi, ci o șansă de a-și dezvolta cunoștințele și de a vedea realitățile sociale și economice la depărtare de București.
”M-aș bucura ca, așa cum a fost un Eminescu, cum a fost un Enescu, cum a fost un Iorga, cum a fost un Luchian, să înceapă să fiarbă ceva la Botoșani. Nu să strige, nu să fure, nu să înjure, ci să servească celor care sunt vremelnic la conducerea țării, spre a-i pune pe gânduri. Atenție! Eu nu am venit la Botoșani ca să îndemn oamenii la revoltă. Sigur, a început în 1907 cu coasa la Flămânzi, dar aceea este o altă etapă a istoriei. Eu chem la «enervare». Eminescu spune «brațele nervoase», eu spun mintea nervoasă a tinerei generații să poată să servească țară, să servească unui interes spre a se simți mai bine în țara lor”,
Constantin Boștină, doctor în economie.
Președinte al Asociației pentru Studii și Prognoze Economico – Sociale, membru fondator și vicepreședinte al Asociației Oamenilor de Afaceri din România, vicepreședinte al Consiliului National al Asociației Generale a Economiștilor din România, membru al Consiliul de Administrație al Bursei Române de Mărfuri, .JPG)
cadru didactic asociat la Academia de Studii Economice București, director al revistei ”Economistul”, Constantin Boștină și-a expus viziunea economică despre România în context european. A arătat că, atât timp cât țara noastră este în primele zece din Uniunea Europeană ca suprafață și populație, are un potențial economic însemnat: ”unii spun că totul e pierdut, nu e adevărat”.
Prin aceste structuri s-a reîntâlnit cu Valeriu Iftime, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Botoșani, pe care îl cunoștea încă de pe vremea în care era inginer la fostul IRE și care i-a intermediat lansarea cărții și la Botoșani.
”Este primul capitalist din comunismul pe care l-am cunoscut eu”, a mărturisit Valeriu Iftime, care nu și-a ascuns mirarea față de numărul mare de foști nomenclaturiști prezenți în sală: ”dacă mă uit bine în sală, cred că putem încropi repede un partid comunist și cred că batem liberalii”.
.JPG)
Volumul a fost lansat la Botoșani în prezența celor doi coautori.
”O consider o carte document, în sensul că dl Constantin Boștină a făcut-o să fie așa datorită obiectivității de care a dat dovadă pe tot parcursul cărții. Este o istorie reală. Academia Română probabil mă va contrazice și va spune că documentele sunt mult mai importante pe plan istoric, eu consider că oamenii sunt cei mai importanți pe plan istoric. Cred că fiecare dintre dvs. aveți povești care puse cap la cap ne pot arăta cu adevărat ce a însemnat istoria României, mai ales în perioada lui Nicolae Ceaușescu”,
Alice Barbu, coator.
.JPG)
Este absolventă a Facultății de Istorie din cadrul Universității București, absolventă a masterului privind istoria comunismului în România, cercetător acreditat al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.
”Este cartea care se vinde acum cel mai bine în România, parcă ar fi un roman de dragoste. Într-un fel, este o poveste de dragoste”,
Sorin Roșca Stănescu, coautor.
Fondatul trustului de presă ”Ziua” s-a aflat cu această ocazie pentru prima oară la Botoșani și a declarat că dorește să mai revină.
Dincolo de cuprinsul volumului, trebuie menționat că poziția lui Constantin Boștină a fost un fără echivoc: Nicolae Ceaușescu a făcut, cel puțin în plan economic, lucruri bune pentru România până la începutul anilor 1980, după care nu a mai putut, nu a mai vrut ori nu a mai fost capabil să perceapă realitățile sociale și economice din România și din lume.
Constantin Boștină a arătat că Elena Ceaușescu, dar și Securitatea au avut influențe nefaste asupra primului tovarăș al țării, care începuse să aibă și probleme tot mai mari de sănătate.
Opinia fostului conducător al județului Botoșani a fost una categorică: Nicolae Ceaușescu trebuia îndepărtat din funcție, dar nu și omorât, catalogând drept ”incalificabilă” uciderea acestuia în acel sângeros decembrie 1989. A acceptat totuși că Nicolae Ceaușescu a fost mai încăpățânat față de ceilalți lideri politici din Europa de Est care au înțeles că a sosit timpul să facă un pas în spate, lucru pe care Ceaușescu l-a refuzat.
Constantin Boștină a plecat din Botoșani pe 31 decembrie 1989 întrucât a fost numit ministru adjunct al Ministerului Economiei Naționale în Guvernul Roman.
