Femeile dintr-o localitate din Botoșani au devenit maestre la „închistrit„ ouă şi fac asta din generaţie în generaţie.
În satul Rogojeşti din judeţul Botoşani se desfăşoară a patra ediţie a festivalului-concurs de încondeiat ouă. În această zonă vin maeştrii ai acestei tradiţii, iar localitatea devine o capitală neîncoronată a ouălor „închistritre”.
Încondeiatul ouălor este una dintre cele mai spectaculoase şi frumoase forme de artă populară românească. Ouăle frumos decorate, transformate în adevărate opere de artă, sunt pregătite de sute de ani în preajma sărbătorilor pascale şi impresionează oriunde în Europa. În nordul Moldovei, în cătunul Rogojeşti, o pitorească aşezare locuită de ucrainieni şi români, încondeiatul ouălor este o tradiţie păstrată cu sfinţenie de veacuri, în sânul ambelor etnii.
Deşi la Rogojeşti, parte până în 1918 a vechii Bucovine austro-ungare, obiceiul „închistririi ouălor„, aşa cum spun localnicii, se practică de foarte mult timp, abia de patru ani localitatea situată la 50 de kilometri de municipiul Botoşani a fost pusă pe harta României la încondeiat ouă. Şi asta fiindcă de patru ani la Rogojeşti, în curtea bisericii cu hramul „„Nasterea Maicii Domnului” Rogojesti, are loc timp de două zile Festivalul Concurs de Ouă Încondeiate.
La acest festival vin unii dintre cei mai renumiţi meşteri încondeietori, iar evenimentul îl concurează serios pe cel de la Ciocăneşti, faimos în toată ţara. Anul acesta festivalul se desfăşoară în perioada 25-26 martie. Peste 50 de ani de încondeiat ouă
În primul rând la acest festival îşi prezintă măiestria localnicii. Femeile din Rogojeşti sunt maestre la „închistrit„ ouă şi fac asta din generaţie în generaţie. Printre ele se află şi o bătrână ucraineancă din comunitatea de la Rogojeşti. Se numeşte Aurora Giuraniuc şi încondeiază ouă de la vârsta de 14 ani. Acum are 82. Mâinile sale au rămas la fel de dibace şi mânuieşte cu răbdare dar precizie chişiţa (n.r unealta de încondeiat) pe suprafaţa oului dând naştere unor adevărate capodopere
”Am învăţat de când eram mică. Acest obicei se transmite din generaţie în generaţie. Este o meserie care se învaţă în timp cu mult răbdare şi credinţă. Sunt pentru un moment sfânt şi dacă nu au credinţă nu ai cum să faci modelele. Şi pe tineri îi învăţ dacă vor", spune femeia.
Alături de ea se află o altă veterană a încondeiatului de la Rogojeşti. Se numeşte Rodica Giuraniuc şi a transformat încondeierea ouălor într-o adevărată ştiinţă. Se pregăteşte chiar să scoată o carte despre această tradiţie din Rogojeşti.
”De mic copil am închistrit într-una. Este o adevărată artă care cere talent, precizie şi multă răbdare. Este un dar de la Dumnezeu, fiindcă nu orice poate să încondeieze. Cât de curând am să editez o carte în care am descris şi încondeierea ouălor. "
Încondeiatul ouălor respectă anumite tradiţii moştenite, nimic nu este făcut la întâmplare. Ouăle se curăţă, se spală şi apoi se golesc cu migală de conţinut. Se usucă şi apoi începe încondeierea. Culorile sunt foarte importante şi pline de semnificaţii.
”După ce se goleşte oul, se spală şi începem să punem culoarea. Culoarea albă simbolizează giulgiul Mântuitorului, galbenul reprezintă căldura sufletească pe care o punem noi în vederea Învierii Mântuitorului, apoi culoarea roşie este sângele vârsat pentru noi de Iisus, iar negru reprezintă doliul.”, spune Rodica Giuraniuc.
În funcţie de zone, culorile, semnificaţiile şi modelele se modifică. De exemplu o încondeietoare venită din Poiana Stampei, Elena Todaşcă, spune că desenele făcute de ea sunt unice şi respectă o tradiţie străveche.
”Sunt acele puncte care arată lacrimile Maicii Domnului, apoi culorile au semnificaţia lor. Sunt modelele crucii care intră în diferite compoziţii", spune încondeietoarea.
Pe lângă acestea sunt zeci şi zeci de simboluri aparte. În final iese adevărate opere de artă. Sunt folosite inclusiv ouă de struţ, ouă de prepeliţă şi chiar de cioară. Uneori se foloseşte ceara decorativă pentru modele în relief dar şi pentru a da luciu. O parte a ouălor sunt brodate cu instrumentele de încondeiat cu o frumuseţe greu de redat.
Pe lângă localnici vin zeci de alţi meşteri din Moldova, din zone renumite pentru frumuseţea ouălor încondeiate. Şi la această ediţie au venit încondeietoare din Brodina, Rădăuţi, Coşna, Dorna Cândrenilor sau Fundu Moldovei, cu participări importante inclusiv la renumitul festival de la Ciocăneşti. Rogojeştiul însă se pregăteşte prin mulţimea de meşteri să devină o nouă capitală a încondierii ouălor.
”Este un loc unde închistritul este o adevărată tradiţie iar aceste eveniment creşte de la un an la altul. Vin mulţi meşteri renumiţi", spune Rodica Giuraniuc
De altfel din Rogojeşti se trage Iuliana Celica Nistor, o adevărată maestră a încondeierii, care a şi câştigat trofeul la Ciocăneşti, fiind desemnată cea mai bună meşteră la încondeiat ouă. Arta şi-a prezentat-o inclusiv peste hotare.
”Am învăţat de mică să încondeiez, iar aici la Rogojeşti este o adevărată tradiţie. Am fost în 2010 şi în Anglia şi i-am învăţat pe oamenii de acolo cum să încondeieze. Au fost uimiţi de ce pot să facă pe o coajă de ou. Am fost şi în alte ţări şi oamenii sunt impresionaţi de această artă", a precizat Celica Nistor.
Acest festival este şi concurs în acelaşi timp. Cele mai frumoase ouă încondeiate vor fi premiate de organizatori. Există şi o secţiune pentru copii, mai ales pentru a transmite mai departe această tradiţie. De altfel încondeierea are origini străvechi spun specialiştii. De organizarea acestui eveniment s-a ocupat Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, subordonat Consiliului Judeţean dar şi Parohia ”Adormirea Maicii Domnului„ din Rogojeşti cu implicarea preotului Ioan Flavius Rus. (Sursa: Adevărul)
