Senatorul Liviu Câmpanu a luat marţi poziţie faţă de bugetul alocat sănătăţii. În cadrul unei conferinţe de presă susţinută la Bucureşti de Uniunea Naţională pentru Progresul României acesta a insistat asupra alocării pentru acest domeniu a 8% din PIB. El a susţinut acest lucru inclusiv în comisiile de sănătate din Senat şi Camera Deputaţilor deoarece, în opinia sa, a investi în sănătate înseamnă a trata oamenii repede şi bine, mai puţine zile de spitalizare, mai puţine concedii medicale, mai puţine pensii pe caz de boală şi invaliditate şi mai puţine reţete compensate.
„Considerăm că în termeni reali reducerea acestui buget la mai puţin de jumătate înseamnă pentru fiecare dintre noi jumătate de pat, jumătate de ventilator, jumătate de pungă de sânge şi jumătate din personalul necesar pentru a ne trata.România a atins masa critică în ceea ce priveşte exodul personalului medical iar fară acesta spitalele sunt simple muzee uneori aflate în paragină”, a declarat vicepreşedintele UNPR.
El a propus şi un set de măsuri pe care îl redăm mai jos :
1. Medicina primară – Crearea premiselor de rezolvare a cât mai multor cazuri în sistemul de asistenţă medicală primară care ar scădea presiunea pe sistemul spitalicesc.
Asistenţa medicală primară ar trebui să beneficieze de 12% din bugetul Ministerului Sănătăţii (până acum, maximul alocat de aproximativ 8% în anul 2007)
2. Sistemul farmaceutic românesc
85% din unităţile farmaceutice în contract cu CJAS sunt în mediul urban şi doar 15% în mediul rural. Trebuie sprijinit un proiect de lege a unităţilor farmaceutice mobile pentru zona rurală.
3. Modificarea legii asigurărilor sociale de sănătate prin introducerea prevederii că toţi cetăţenii României au calitatea de asigurat şi vor beneficia diferenţiat de trei tipuri de asigurări medicale:
- de bază – tip A
- complementare – tip B
- suplimentare – tip C
4. Pe sistem de învăţământ medical se propune pregătirea profesională – rezidenţiat, studii postuniversitare şi competenţe în funcţie de “numerus clausus”.
5. Nu se susţine încetarea activităţii unor spitale “la grămadă” şi pot fi luate în discuţie anumite măsuri de reorganizare a unor unităţi spitaliceşti dar numai după o analiză riguroasă şi doar în scopul eficientizării activităţii medicale dintr-o anumită zonă.
