Municipiul Botoşani este oraşul cu cea mai mare suprafaţă de spaţiu verde pe cap de locuitor. Conform datelor oficiale, numai parcurile din Botoşani oferă câte 32 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor. La toate acestea se adaugă spaţiile verzi adiacente, grădinile şi pădurile care înconjoară oraşul.
Conform datelor oficiale ale Agenţiei pentru Protecţia Mediului dar şi a Zonei Metropolitane, municipiul Botoşani este o adevărată oază de verdeaţă. Mai mult decât atât din punct de vedere oficial Botoşaniul este oraşul cu cea mai mare suprafaţă de spaţiu verde pe cap de locuitor. Mai precis, 32 de metri pătraţi de zonă verde pentru fiecare locuitor.
Numai parcurile oraşului însumează pest 320 de hectare de spaţii verzi. La acestea se adaugă grădinile proprietate privată, pietonalele şi străzile pline de verdeaţă dar şi marile suprafeţe împădurite de la marginea oraşului. Din această cauză Botoşaniul este şi oraşul cu aerul cel mai curat din România.
În municipiul Botoşani aproape nu există cartier sau zonă administrativă fără verdeaţă. În oraş sunt patru parcuri importante, Parcul Mihai Eminescu, Parcul Curcubeului, Parcul Tineretului şi Parcul Primăriei. La toate acestea se adaugă parcuri de mici dimensiuni în multe cartiere ale oraşului. Toate au copaci de mari dimensiuni. În total numai parcurile oraşului însumează 320 de hectare de verdeaţă. Având în vedere că oraşul are o suprafaţă de aproximativ 4000 de hectare, asta însemnă că aproape 10 % din oraş este reprezentat de parcuri. De altfel Botoşaniul a fost considerat încă din 1898, un ”oraş al grădinilor ” în ”Marele Dicţionar Geografic al României”, al lui Lahovari.
”După 120 de ani de la această clasificare a Botoşaniului acesta rămâne primul mare oraş din România clasficiat după raportul dintre suprafeţele spaţiilor verzi şi numărul de locuitori. Oraşul parcurilor şi al grădinilor păstrează suprafeţe mari de vegetaţie chiar în zonele centrale. Pe lângă parcuri sunt numeroase grădini publice în municipiul Botoşani. Tot oraşul este plin de arbori, flori. Nu există zonă fără spaţii verzi.”, spune pentru Adevărul Florin Egner, directorul Zonei Metropolitane Botoşani.
Cel mai impresionant rămâne Parcul ”Mihai Eminescu”. Practic, este o fostă pădure de la marginea Botoşaniului medieval şi care la jumătatea secolului al XIX lea a fost amenajată şi transformată în Grădina Publică Vârnav, un loc superb cu lac, poduri, foişoare şi arbori seculari.
Farmecul grădinii publice de altădată a fost păstrat şi astăzi, parcul rămânând ca o mică pădurice dominată de arborii seculari. De numele Grădinii Publice Vârnav se leagă şi cel al poetului Mihai Eminescu care obişnuia să vină deseori aici. De alfel de aceea şi parcul a fost numit după marele poet.
”Aşa se numeşte grădina publică din acest oraş. Cândva, de mult, trecusem pe lângă ea, într-un amurg de toamnă. Dar amintirea se risipise, lăsându-mi numai un chioşc şi împrejur câteva pete galbene. De data aceasta, am ajuns în Botoşani în luna mai. M-am găsit într-o lume liniştită, fără de răcnetele vânzătorilor bucureşteni, fără de automobile şi fără de îmbulzeala de la răspântii. Cine intră în acest oraş, aducând cu sine oricât de puţină istorie literară românească şi aminitrea câtorva poezii iubite în tinereţe, se simte tainic învăluit de umbra poeziei lui Eminescu. Iluziune sau adevăr, ţi se pare că între înfăţişarea tihnită, uşor pustie şi patriarhală a acestui colţ de lume, şi mirajul rechemării eminesciene există o netăgăduită legătură. Câte o casă veche, boierească, pierdută printre arborii vechi şi bălării virgine, câte o potecă ascunsă, mai încolo, într-o dumbravă de liliac, câte un zaplaz îmbătrânit şi prididit de crengi, răscolesc amintirea”, scria Gala Galaction în 1922 după ce a vizitat Botoşaniul şi parcul.
Pe lângă parcuri şi grădini publice Botoşaniul are numeroase alte spaţii verzi. Printre acestea 9 parcuri dendrologice, cu diferite specii de arbori. Există inclusiv un mic parc dendrologic realizat de un inginer botoşănean în faţa blocului, cu specii inedite de arbori. În parcul Primăriei de exemplu se află şi magnolii.
Pe lângă toate acestea la marginea oraşului există două zone împădurite cu peste 150 de hectare, locuri unde botoşănenii ies în aer liber. Parcul de agrement Cornişa va mai aduce 48 de hectare de verdeaţă, fiind complet împădurit. În jurul municipiului, în comunele imediat învecinate precum Băluşeni sau Mihai Eminescu se află păduri impresionante, precum cea de la Zăiceşti sau Baisa.
În total este vorba de păduri întinse pe o suprafaţă de peste 340 de hectare. În aceste condiţii botoşănenii au cel mai mult spaţiu verde pe cap de locuitor, în România.
” Botoşaniul este o adevărată oază de verdeaţă. Conform normelor europene ar trebui să fie 26 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor. La Botoşani sunt 31 de metri pătraţi pe cap de locuitor. Deci vă daţi seama care este situaţia la noi. Stăm destul de bine”, spune Eugen Mateiciuc, director Agenţiei pentru Protecţia Mediului Botoşani.
De altfel Botoşaniul a fost nominalizat şi în 2012, ”oraşul verde” al României.
Datorită numeroaselor spaţii verzi dar şi a lipsei industrializării, Botoşaniul este considerat municipiul de categorie mijlocie cu cel mai curat aer din România.
”Datorită spaţiului verde consistent pe cap de locuitor dar şi a lipsei factorilor poluanţi majori precum marile fabrici, Botoşaniul are un aer cu o calitate mult mai bună”, spune Eugen Mateiciuc.
