Prima fotografie cu Mihai Eminescu a devenit şi cea mai cunoscută, ajungând o adevărată emblemă a poetului naţional.
Este vorba de o fotografie realizată la vârsta de 19 ani, la Praga. Această ipostază în care a fost imortalizat Eminescu a intrat în istorie.
Mihai Eminescu a ajuns la Praga în jurul datei de 13 septembrie 1869, împreună cu părinţii şi sora Aglaia. Aceştia plecaseră cu trei zile înainte cu trăsura de la Botoşani până în gara Dorneşti, de unde au luat trenul cu destinaţia Praga. Eminescu dorea să ajungă la Viena, pentru a urma studiile universitare, dar a făcut o oprire la Praga, pentru că acolo se afla fratele său Şerban, care era student la medicină. Familia sa a frecventat băile, iar Eminescu a locuit timp de două săptămâni cu fratele său. Unii cercetători susţin că Eminescu ar fi încercat să se înscrie la Universitatea din Praga, care era una dintre cele mai vestite din Europa, dar că nu ar fi reuşit din cauza studiilor gimnaziale neterminate şi a birocraţiei. Mai mult decât atât, costurile erau mai mici pentru că ar fi locuit împreună cu fratele său.
După două săptămâni de încercări nereuşite de a se înscrie la universitatea din Praga, Mihai Eminescu a ajuns pe data de 2 octombrie la Viena, unde s-a înscris la Facultatea de filosofie.
Eminescu s-a fotografiat la Praga pentru prima dată în viaţa lui, iar poza a devenit, ulterior, cea mai cunoscută a poetului „nepereche“ datorită frumuseţii acestuia. Fotografia a fost realizată la atelierul fotografului Jean Tomas, din Piaţa Vaclav. În partea de jos a fotografiei se pot vedea iniţialele „J. TOMAS”, iar pe verso următoarele inscripţii: „J. TOMAS Fotograf” şi „techn lucebnik, St. Vacslavke nam PRAZE, und techn Chemicker-St. Wenzels, Platz in PRAG.-7-II.”, în limba cehă şi cea germană.
Mihai Eminescu a fost bust, în costum, cămaşă albă şi papion.
„Fotografia îl prezintă cu privirea spre stânga, privire pătrunzătoare, frunte înaltă şi luminoasă, obrajii unduind într-un zâmbet romantic, buze senzuale, părul terminat schubertian; portret ,,luciferian” ce sugerează pe poetul iubirii veşnice“, arată eminscologul Nicolae Iosub într-un material din revista „Luceafărul“.
Potrivit acestuia, au fost realizate şase fotografii, din care una i-a fost dăruită de Eminescu Veronicăi Micle, în anul 1872, când aceasta a venit la Viena la tratament. Această fotografie se găseşte în Colecţia Bibliotecii Academiei Române. S-au fotografiat şi Gh. Eminovici într-o jachetă de sărbătoare şi Raluca împreună cu Aglaia, îmbrăcată în rochie de tafta neagră şi cu şal brodat pe cap. Aglaia purta cerceii căminăresei şi la gât cu alesida bunicii sale, Paraschiva Brihuiescu din Sarafineşti. Mai lipseşte fotografia de grup a celor patru şi fotografia lui Şerban care, probabil, îi însoţeşte. Probabil, durata destul de mare (cca. o jumătate de oră) a procesului de fotografiere, ne-a lipsit şi de o fotografie de grup a Eminovicilor la Praga, mai arată Nicolae Iosub.
Jan Tomas, autorul fotografiei emblemă a poetului „nepereche“, era foarte apreciat. El era un avangardist al tehnicii moderne.
„Având atelierul în Piaţa Venceslas nr. 7, acesta era un cunoscut salon artistic, unde celebrităţile vremii veneau aici pentru a fi fotografiate, pentru a-şi imprima vocile, pe placă de gramofon. El adusese din America, chiar de la Edison, fonograful cu care a înregistrat vocile multor artişti“, arată Nicolae Iosub.
Jan Tomas s-a născut la 2 iunie 1841. Era fiu de agricultor şi a studiat chimia alimentară la Praga, după care a lucrat la fabrica de bere din Sadova şi, apoi, la o fabrică de zahăr din Modrany.
„El devine un portretist de mare sensibilitate, folosea tehnica retuşării fotografiilor, a îmbunătăţit tehnicile fotografice folosind diferite procedee de procesare a fotografiei. Jan Tomas deţinea o ,,patentă”, semnată de împăratul austriac Frantz Iosef, expusă în atelierul său, care confirma că este un fotograf recunoscut. Astăzi această ,,patentă” se află expusă la Muzeul Tehnic din Praga, fiind unul din cele mai valoroase exponate“, menţionează eminescologul.
Jan Tomas a călătorit foarte mult în America şi Europa şi a locuit chiar, o perioadă de timp şi în România. (Sursa: Adevărul)
