Eminenţa cenuşie sau sfătuitorul de taină al primarului, sunt două apelative pe care omul de afaceri Mihai Tincu şi le-a câştigat în cele aproximativ nouă luni de zile de când a păşit în arena politică. Astăzi facem împreună bilanţul activităţii sale într-un interviu despre consilierul local şi omul politic Mihai Tincu, dar şi despre primarul Ovidiu Portariuc, preşedintele Consiliului Judeţean Florin Ţurcanu, deputatul Roxana Anuşca şi multe altele.

"Am avut şi oferte de a candida pentru Parlament" 

-    Împliniţi în această perioadă vreo nouă luni de zile de când aţi intrat în politica şi administraţia botoşăneană, regretaţi acum pasul făcut?
-    N-am cum să regret… De fapt, nu regret mai nimic din ce am făcut în viaţa mea. Sigur că au fost şi momente mai… cum au fost, dar în general n-am de ce să regret, deşi recunosc că mi-am făcut de câteva ori un fel de analiză, de evaluare a ceea ce am făcut, de ce am intrat în politică, dacă s-a meritat să intru ş.a.m.d., dar într-un fel sau altul, un anumit punct de vedere vis-a-vis de societate, de partea economică, socială, chiar şi politică l-am avut, am fost invitat la tot felul de emisiuni, am primit tot felul de oameni politici în fabrică în decursul anilor, îndeosebi în campaniile electorale şi uneori au fost aduşi la mine din lipsă de alternativă. La urma urmei, împlinind o anumită vârstă, n-am ţinut neapărat ca în viaţa asta a mea să fac parte dintr-o activitate şi să acced spre politica la un anumit nivel, mai înalt, deşi puteam, de exemplu anul acesta – şi am avut şi oferte de a candida pentru Parlament - …
-    De la PSD sau din altă parte?
-    De la PSD.
-    Şi le-aţi refuzat?
-    Dar asta a fost înţelegerea din capul locului. M-am decis greu să intru în politică, având discuţii destul de aprinse cu familia în primul rând şi punându-mi nişte condiţii categorice, contractuale aproape.
-    Soţia sau…?
-    Bineînţeles soţia şi chiar băieţii: să fiu cumpătat în schimbul de păreri cu combatanţii politici, să nu amestec familia şi să nu intru în fel de fel de jocuri sau situaţii care să aducă o anumită imagine familiei, eu şi aşa lucrând cu mulţi oameni, mii de oameni, sute de oameni, de ani de zile…

"Tatăl politic al lui nu cred că sunt"

-    Sunteţi perceput sau poate aşa vă percep eu ca un fel de tată politic al actualului primar de Botoşani, i-aţi sărit de mai multe ori în apărare. De ce simţiţi nevoia să faceţi lucrurile astea?
-    Tatăl politic al lui nu cred că sunt pentru că el a intrat în politica politică, fiind şeful PES mai de mult. De a-i sare în ajutor, de a fi de partea lui, da, aveţi dreptate aici. Sunt convins că de foarte multe ori că lucrurile astea se întâmplă pentru că – luaţi-o dacă vreţi ca un fel de deformaţie profesională – eu lucrez cu foarte mulţi oameni de foarte mulţi ani şi am avut posibilitatea, am fost obligat la sute şi mii de contracte, de negocieri. În fond, în politică e tot ca într-un fel de firmă unde nu există o persoană care deţine majoritatea din punct de vedere al acţiunilor, fiecare membru al partidului are un vot.
-    Acum în Consiliul Local USL deţine majoritatea.
-    Da sigur, dar este un grup de persoane. Şi în USL există păreri şi păreri, ca în orice partid, sunt oameni care îşi spun părerea, care au altă părere uneori, deci faptul că lucrez de atâta timp cu mii de oameni, de 30 şi ceva de ani, 38 de ani, sigur că aproape instantaneu mă pune în situaţia unor lucruri trăite, rezolvate, sigur nu neapărat cu aceleaşi elemente şi necunoscute ca într-o ecuaţie strict politică, dar şi partidul reprezintă o comunitate de oameni, şi Consiliul Local cu problemele de acolo, şi problemele dintr-o fabrică.

"Nu port sâmbetele nimănui"

-    Am văzut că aproape în fiecare zi pe la ora 15:00 veniţi la Primărie şi vă întâlniţi în fiecare zi. De ce?
-    Nu chiar în fiecare zi.
-    Mă rog, în foarte multe zile, cam pe la 15, spre sfârşitul programului de lucru.
-    Când era ceva de discutat.
-    Şi aveţi atât de multe de discutat?
-    De exemplu…
-    Adică senzaţia este că vă dă raportul.
-    Nu, el îşi are viaţa lui, eu înţeleg foarte bine, are stresul lui, are şi a avut suficiente probleme create şi de rezolvat fiindcă există problemele astea în oraş după alegeri. Uitaţi zilele astea câte probleme sunt cu deszăpezitul, o situaţie critică pentru că suntem în centrul atenţiei Guvernului României şi cu posibilităţile pe care le avem, şi cu capriciile vremii. Toate lucrurile astea la nivel de oraş şi altele se izbesc în capul lui. Sigur, sunt situaţii când la el în Primărie vine un grup de investitori, de italieni. Păi era normal să mă cheme pe mine! Ştiu şi limba italiană, lucrez cu italienii de atâţia ani, le cunosc felul lor de a fi, îi simt dacă chiar au interes să facă ceva, dacă sunt serioşi. Iar primarul să ştiţi că nu neapărat sunt… sigur că sunt de partea lui, dar atât timp cât lucrurile se regăsesc într-o zonă de obiectivitate, de realism.
-    Am să vă întreb concret. Se vehiculează prin mediul politic botoşănean informaţia că, de fapt, veniţi pe la 15:00 să vă dea anumite acte şi dvs. aveţi un jurist la fabrică ce se uită peste ele întrucât primarul nu prea are încredere în juriştii pe care îi are în subordine.
-    În primul rând eu niciodată nu am luat un act de acolo, cu excepţia dosarelor de la Consiliul Local. Doi, nici nu doresc să intru în nişte discuţii şi probleme de genul acesta pentru că, ce e de discutat se discută acolo. Şi trei viaţa m-a învăţat să înţeleg şi să mă comport în aşa fel încât anumite probleme, în primul rând juridice, care presupun anumite lucruri negative – niciodată într-o firmă nu ştiu dacă trebuie discutate între patru ochi – iau eu de acolo şi să aduc aici? În primul rând omul de aici de la mine e crescut în aşa fel încât… şi vârsta, şi experienţa. Nu, ca idee, cine vorbeşte, cine se gândeşte la aşa ceva are o problemă sau mai multe, e presat de nişte probleme. Treaba lui sau treaba lor, dar ca să – uite că acum e postul Crăciunului – ca să fiu foarte clar şi să fiu un mesaj foarte clar şi din partea mea şi probabil şi a lui Ovidiu: Dumnezeu cu mila, în nici un caz nu port sâmbetele nimănui sau el să le poarte şi în nici un caz nu m-am angajat şi nu m-am băgat în treaba asta să aranjez pe cineva. Cine a făcut… e timp de analizat, de cântărit, în nici un caz noi.
-    Ce rol aţi avut în proiectul de regulament de lucru cu presa iniţiat la municipiu?
-    Absolut nici un rol, n-am cunoscut problema decât din presă.

"Copiii fac lucruri trăsnite"

-    Sunteţi unul dintre puţinii oameni politici care aveţi, eu ştiu, curajul într-o asemenea perioadă să sancţionaţi gesturile preşedintelui Consiliului Judeţean, Florin Ţurcanu. De ce o faceţi?
-    Păi eu nu îl sancţionez pe el.
-    Sau mă rog, luaţi atitudine publică faţă de unele acţiuni ale d-lui.
-    Eu iau atitudine faţă de asemenea lucruri pentru că, vis-a-vis de acţiunile lui, trebuie spuse câteva lucruri clare, pe care lumea le cunoaşte. Şi el ar trebui să le cunoască sau să îşi aducă aminte. Noi facem parte dintr-o asociere de partide: U-S-L! Care este condusă de vreo trei copreşedinţi. Pentru ca o asemenea asociere de partide să funcţioneze, să câştige alegerile locale, pentru că el n-a câştigat preşedinţia CJ fără PSD, fără electoratul PSD, să fie clar şi limpede pentru toată lumea şi invers probabil vis-a-vis de Primăria Botoşani, dar nu fac eu acum, la sfârşit de an, care este mai grozav decât celălalt, nu fac comparaţie între partide, dar nu se iese şi se spune după prima zi de câştigare a alegerilor locale că am hotărât să oprim colaborarea cu Suceava, la Suceava ieşise preşedinte CJ PSD-ist, cu o mare victorie împotriva clasicului Flutur Gheorghe. Nu era treaba lui asta şi chiar din prima zi după alegeri! Fac treaba asta pentru că eu am o diferenţă de vârstă şi de experienţă faţă de Florin Ţurcanu, eu nu am nimic cu el, e un băiat cu calităţi, dar ca orice om, în afară de calităţi are şi defecte.
-    Nu pleacă ieşirile astea la adresa dlui dintr-o afacere care aţi avut-o cu o spălătorie, de la nişte neînţelegeri? Ştiu că avea nişte datorii.
-    Alea sunt chestiuni private. Dar apropos de ultima ispravă.
-    Cu felicitările?
-    Ultima chestie trăsnită, copiii fac lucruri trăsnite. E o diferenţă între mine şi el de vreo 20 şi ceva de ani, putea să fie copilul meu. Copiii fac lucruri trăsnite, nu? Era normal? Cum să scrie acolo Consiliul Judeţean, Primăria şi Florin Ţurcanu cu poza lui?
-    Dar dacă scria USL mai luaţi atitudine?
-    Fără poza lui, fără poză, fără cultul personalităţii. Pentru cei mai tineri lucrurile astea au mai dispărut, dar eu am trăit momentele alea când se practica în forţă cultul personalităţii.
-    Spuneaţi că ar fi putut să vă fie copil. Aţi fi fost mândru de un asemenea copil?
-    Dacă ţi-l dă Dumnezeu asta e, e în curte la tine, ce să faci? El are calităţile lui, are flerul lui, are spirit gospodăresc, cu el se poate lucra, sigur trăgându-i peste mână şi mai ales stabilind o anumită comunicare periodică în cadrul acestei uniuni de partide, cum fac şefii noştri de la Bucureşti.
-    Sugeraţi cumva că preşedintele CJ întâi face unele lucruri şi apoi le comunică sau le aflaţi de prin presă?
-    E obişnuit aşa într-un fel de heirupism unilateral, nereuşind totdeauna să se debaraseze de haina electorală.
-    Pe de altă parte a fost votat de 100.000 de botoşăneni, oamenii îl plac sau l-au plăcut cel puţin la momentul respectiv.
-    Oamenii au votat USL-ul, deci victoria în forţă a USL de la parlamentare s-a conturat de la victoria în forţă a USL de la locale.

"Să fie preşedintele ţării"

-    Că oamenii au votat USL este valabil şi la Primăria Botoşani, nu numai la CJ.
-    Corect, dar Portariuc nu ştiu dacă a ieşit şi s-a luat de unul sau de altcineva, de faptul că am avut probleme în vara asta cu apa, că n-am abordat nici o discuţie cu Primăria şi cu oamenii de afaceri din oraş ce facem cu infrastructura. De zeci de ori mi s-a arătat obrazul şi mi s-a spus că voi aveţi în oraş – şi vă spun părerea unor oameni de afaceri din afară – aveţi aici un mall cum n-are Venezia, nu există în Venezia, dar îţi strici maşina de la aeroportul din Iaşi până aici. Şi aşa este! Mai ales în judeţul Botoşani. E un lucru foarte important să ne legăm de ţară, noi nu suntem legaţi de ţară, nici de Bucovina şi de Ardeal - apropos de Suceava, drumul de la Suceava încolo e şnur şi e şi alt relief - şi nu mai zic de zona asta spre Iaşi. Asta apropos de investitori, locuri de muncă, politici locale, politicile din programul electoral şi toate celelalte lucruri.
-    Spuneaţi că aţi ajuns la o anumită vârstă. Ce vă mai doriţi ca om politic, om de administraţie la vârsta la care aţi ajuns?
-    Să ştiţi că în cei 38 de ani de muncă cu foarte mulţi oameni, vrând-nevrând capeţi un anumit tip de comportament, anumite lucruri bune, dar şi defecte profesionale încât nu pot să dorm mai târziu de o anumită oră, indiferent la cât mă culc, trebuie neapărat să fac ceva, trebuie neapărat să citesc presa la 6 şi ceva, trebuie să am informaţiile locale – vă citesc pe toţi cei din oraş, apoi ziarele centrale – şi trebuie să vin să văd ce e cu fabrica, dacă a început treaba, dacă nu. Deci, în virtutea acestor tipuri de activităţi, de 38 de ani, intrând şi în politică, sunt multe lucruri, gesturi şi activităţi pe care le fac probabil uneori în plus faţă de poziţia politică pe care o am acolo. Sunt pe poziţia de consilier şi vicepreşedinte PSD la municipiu şi cu asta-basta. Uneori probabil că da, îmi depăşesc poziţia politică, dar mă situez din punct de vedere al consilierului local. Pe mine m-a supărat zilele trecute că afară ningea şi începeau să se înfunde străzile şi drumurile de acces spre oraş, şi prietenul meu Florinel, după ce duminică a fost aleasă prietena lui deputat, a ieşit şi ne-a declarat că refuză postul de ministru al Mediului că nu poate să lase comunitatea locală – şi am apreciat gestul – şi marţi a ieşit cu declaraţia că trebuie neapărat să plece la Bucureşti că se unesc nişte agenţii şi nu se întoarce de acolo decât cu postul de ministru pentru fratele lui. Nu cred că sunt corecte toate aceste laude în fiecare zi, după alegeri, când nici Guvernul nu e făcut, când iarna a dat peste noi.
-    Dar măcar s-a întors cu postul de ministru, din câte ştiţi?
-    Nu ştiu. Să se întoarcă, n-am nimic împotrivă, nu cu ministru, prim-ministru să fie şi el să fie preşedintele ţării, şi el să fie promovat într-o funcţie exterioară, mai înaltă.
-    Numai să scăpaţi de el, de aici.

"N-am nimic cu Florin, soţia lui de mic copil a fost aici, în fabrică"

-    Nu, nu la asta mă refer. Mă refer la faptul că, ceea ce e prea mult strică şi nu sunt vremuri în care trebuie neapărat să te lauzi, că n-ai avea cu ce să te lauzi acum, chiar câţi bani ar avea un om, nu ştiu dacă sunt făcut atât de corect banii şi lucrurile sunt atât de clare în România încât să spui că tu eşti cel mai grozav, cel mai tare şi nu se poate lega nimeni de tine. Vremurile sunt tulburi în România, în zona euro şi, în general, în toată lumea şi mai multă modestie nu strică imediat după alegeri că, lumea de fapt ce a vrut? Lumea a vrut să scape de aroganţa celor care au fost, de construcţii dintr-astea de zeci de milioane euro care nu aveau nici o legătură cu activitatea macroeconomică, dacă mai poate fi numită aşa economia românească, din ce a mai rămas ea: pârtii, stadioane în pantă, bazine de înot şi chestiuni dintr-astea care, de regulă, sunt făcute de anumite firme. Botoşani, revin, este fundamental pentru noi să fim legaţi de ţară. N-am nimic cu Florin, soţia lui de mic copil a fost aici, în fabrică, cu frate’său, pentru că părinţii ei, tatăl ei, mai lucrează la mine, lucrau împreună tatăl ei cu mama ei, Dumnezeu să o ierte a murit. Ei de mici copii au fost aici, cu copiii altui consilier judeţean, Tupiluş, deci să nu mai intru în alte detalii vis-a-vis de locul de muncă după terminarea facultăţii.
-    Al cui?
-    Mă rog, asta nu vreau să spun, deci e o anumită atitudine politică pe care eu o consider necesară, fără să aibă în ea o anumită patimă sau interes privat, cum se speculează, aia e altceva. Există într-adevăr o anumită chestiune, dar aia e în domeniul privat şi e de mai de mult timp, dacă vroiam eu să apelez la poveste apelam. Eu am dat mâna cu el, m-am aşezat la aceeaşi masă politică, USL-ul, i-am pus şi afişul pe fabrică, mare de sus până jos, nu ştiu dacă invers ar fi făcut aşa, pentru asta îţi trebuie şi o anumită tărie, o anumită experienţă şi diferenţa asta de vârstă cu care eu am dreptul mental din punctul meu de vedere să îi spun din când în când, să îl trag de ureche şi revenind la ideea respectivă, îl tratez uneori ca şi pe copilul meu.
Interviu realizat de Sergiu Bălăşcău 
CITEŞTE ŞI:
 Lovitură politică la PSD : Unul din cei mai puternici afacerişti candidează la Botoşani
 INTERVIU incendiar Cătălin Buhăianu : Eu n-am trecut de la PDL la PSD