Interviuri
Gellu Dorian: Eminescu înseamnă în primul rând Botoșani, orașul în care s-a născut, a fost botezat, a făcut primii pași, a spus primele cuvinte

"La ce bun Cultura în vreme de restriște spirituală?", ne-am putea întreba astăzi, parafrazând celebra zicere a lui Friedrich Hölderlin, de acum mai bine de un secol și jumătate.

Și parcă niciodată omenirea nu a trăit o mai chinuitoare restriște spirituală ca în aceste vremuri pandemice în care cuvinte precum izolare, retragere, răsfrângere, distanțare, neatingere, supunere au pătruns în conștiințele tuturor. În timp ce revista literară de tradiție – ”Hyperion - caiete botoșănene” – a rămas fără finanțare, fiind nevoită să accepte sprijinul privat pentru a nu-și opri apariția, în timp ce Premiul Național de Poezie ”Mihai Eminescu” – Opera Omnia așteaptă în anticamera covidiană să se sfârșească valurile, în vreme ce miniștrii se schimbă la fiecare crâcneală politică, a vorbi despre cultură e ca și cum am urla într-o peșteră goală.

 

”Cultura este suma tuturor formelor de artă, de iubire şi de gândire, care, pe parcursul secolelor, l-au ajutat pe om să fie tot mai puţin înrobit”, spunea Andre Malraux. Cum ne găsește în acest an 2022 ziua Culturii, ce mai simțim față de Eminescu, despre ce am pierdut și ce șanse am reușit să conservăm pentru generațiile care vin, într-un interviu cu scriitorul Gellu Dorian, redactor-șef al revistei ”Hyperion – caiete botoșănene”.

 

 

 

 

”Suntem oameni, deci sub vremi și sub vremuri potrivnice”

 

-2022. Domnule Gellu Dorian, ne apropiem de mijlocul lui ianuarie. Un timp pe care, iată, îl petrecem ”în valuri” pandemice. ”Ce e val ca valul trece”, spunea poetul și versul – fără să vrem – ne duce astăzi în altă paradigmă. După aproape doi ani de bulversare în toate planurile – social, economic, cultural – cum ne mai raportăm astăzi la Eminescu, la Ziua Culturii Naționale?


-"Nu spera și nu ai teamă", am putea repeta noi versul eminescian, fără a ne întreba cât mai durează valurile astea care chiar n-au nimic poetic în ele. Suntem oameni, deci sub vremi și sub vremuri potrivnice, când tot un poet se-ntreba "la ce buni poeții în vremuri de restriște".

Poeții știu să sufere, poeții care sunt cu adevărat poeți, nu cer mult, iar cei mai mari, deși nu în timpul vieții, când sunt supuși tuturor nevoilor, cer recunoștință. Și Eminescu o merită pe deplin. Deci ne putem raporta la Eminescu, mai ales în astfel de vremuri, cu recunoștință, cu dăruire, cu menținerea vie a Operei lui, în care sunt toate secretele identității Naționale. Odată pierdute acestea, pierduți vom fi și noi ca națiune.

 

-Intram în pandemie cu un soi de pesimism salvator, scriitorii mai ales poposind mai apăsat la masa de scris, izolarea chiar părea să producă literatură. Cum se vede cultura, literatura în speță, după acești aproape doi ani? Va exista o așa-zisă ”literatură de pandemie”?


-Așa cum a existat o literatură de sertar, pe vremea epidemiei naționale de comunism de sorginte bolșevică, pe când adevărații scriitori au scris cărți importante, și acum, cei care sunt meniți literaturii de calitate își scriu cărțile și le publică. Până acum, fiind și prea devreme în gestarea unor astfel de cărți, nu am remarcat prea multe apariții care să se ocupe în mod expres de această temă, în afară doar de Florina Ilis, care a publicat anul trecut o carte de proze scurte, de o ironie și un sarcasm aparte. Poate și câteva cărți de poezii, știu eu, anchete prin reviste. Realitatea acestui fenomen ține de un absurd ce tinde spre un realism magic hibrid, care doar printr-un talent deosebit poate fi transformat în literatură. Așa cum de ciumă sau de comunism s-au ocupat mulți scriitori, sau de gripa spaniolă, și de această pandemie se vor găsi scriitori talentați care să vadă adevărata tragedie a fenomenului, dar și mascarada din jurul lui.

 

-La 172 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, încă nu îi cunoaștem întreaga operă, nici cea poetică, nici jurnalistică. Asta în timp ce ”creatorii de conținut” (pare să devină o nouă profesie pe internet!) devin experți în biografia poetului. Erori mari și mici, unele însă de-a dreptul flagrante, alunecă nestingherite în virtualul amestecat. De ce este Mihai Eminescu atât de predispus, atât de ”prielnic” unor astfel de exagerări?


-Atunci când nu este autocenzură, nu există nici conștiință asupra valorilor din jur. Fenomenul acesta, de a-ți expune părerea subit, necontrolat pe o rețea de socializare a născut foarte mulți inși dornici să se afirme. Așa și în cazul lui Eminescu apar tot felul de păreri, opinii, chiar informații ce se vor inedite și demne de pus în pagină, care nu au nicio legătură cu viața lui Eminescu. Unii chiar s-au mondenizat, emițând sau aducând în pagina tipărită tot felul de fapte și întâmplări puse pe seama lui Eminescu. Unii chiar îi pun în gură tot felul de poezii goliardice, scârboase, de crezi că Eminescu era pușlamaua și omul de cârciumă de rând. Cum pe seama morții lui apar tot felul opinii ce se vor adevărate, scoțându-l pe Eminescu victima a unei conspirații de nivel înalt. Aici sunt deja niște lucruri lămurite, pe care doritorii de senzațional nu le știu, nu le iau în seamă, considerând că ceea ce descoperă sau inventează ei e adevărat. Un mare poet, cum este Eminescu, are parte și de astfel de legende, care creează o mitologie care poate amplifica sau știrbi aura acestuia. Exista un ziarist la Botoșani care tot publică într-un ziar central din când în când, în special la momentul aniversarii sau comemorării poetului, tot fel de trăsnăi, care, ajunse în fața omului neinformat, sunt luate de bune din păcate.

 

 

”Cei mai mulți cred că Eminescu înseamnă doar Ipotești”

 

-”Eminescu să ne judece”, îi auzim în fiecare an pe Doina și Ion Aldea-Teodorovici. Fără să aruncăm privirea mai departe de Botoșani, ce nu s-a făcut încă pentru Eminescu?


-Cei mai mulți cred că Eminescu înseamnă doar Ipotești. Și acolo se duc cu gândul când e vorba de poetul național. La fel fac și cei care investesc în locurile botoșănene legate de Eminescu. Nu e deloc rău că la Ipotești există acel memorial, efortul unor oameni înlăturați sau uitați acum de cei ce se bucură de acel loc, dar nu e de ajuns. Eminescu înseamnă în primul rând Botoșani, orașul în care s-a născut, a fost botezat, a făcut primii pași, a spus primele cuvinte. Or aici nu s-a făcut mai nimic de consistența cerută de valoarea și respectarea memoriei lui. A da denumire unor străzi, unor instituții, a-l aniversa și comemora anual, a amplasa o statuie după copacii din curtea Uspeniei și alte busturi pe ici și colo nu e suficient. Locul în care se află clădirile ridicate după incendiul din iulie 1887, când a ars și casa în care s-a născut Eminescu, trebuie scos altfel în evidență printr-o achiziție a acelor case de către Primăria Botoșani, și făcut acolo Casa Poeziei, cu un centru muzeistic dedicat lui Eminescu, cu o bibliotecă a edițiilor Eminescu de-a lungul timpului, cu o expoziție permanentă a Premiului Național de Poezie Mihai Eminescu, iar în alveola de vizavi de Biserica Uspenia, în locul rămas viran, unde e un chioșc cu rochii de mireasă, să fie construit un amfiteatru al poeziei, cu tot ce trebuie pentru o funcționalitate necesară, cu statui ale poeților laureați etc., iar pe calcanul clădirii de alături să fie adusă statuia lui Eminescu din curtea Uspeniei, care este lucrare de soclu înalt, de perspectivă, încât în acel spațiu din centru să se impună cu adevărat respectul față de cel mai mare poet al românilor, născut în acel areal. Abia atunci s-ar putea spune că s-a făcut ceva pentru Eminescu și la Botoșani.

 

-Premiul Național de Poezie ”Mihai Eminescu” a suferit din punct de vedere organizatoric, ieșind aparent din matca obișnuită. Au fost amânări, adaptări la vremuri și la restricții. Cum privim către acest 15 ianuarie al anului 2022? Cum se va derula decernarea celui mai important și râvnit premiu literar din România?


-Este adevărat că ediția de anul trecut, una care trebuia să fie un eveniment aniversar de excepție, fiind a 30-a, a fost amânată din ianuarie în iunie, când, nici atunci, din motivele impuse de pandemie, nu a putut avea loc, ci doar a fost anunțat laureatul ediției, poetul Vasile Dan. Am sperat ca acum, în 15 ianuarie, să putem cumula cele două gale și să ne manifestăm normal. Noul val, noile restricții ne-au impus să repetăm aceeași formulă, tot cu anunțarea laureatului celei de a 31-a ediții, în ședința Consiliului Local din ziua de 15 ianuarie, când vor fi acordate și titlurile de Cetățean de Onoare poeților laureați, urmată de depuneri de coroane la statuia poetului din curtea Bisericii Uspenia, un Te Deum, ca în iunie, pe 15, să punem în scenă, cu public, gala de decernare, în prezența juriului, poeților laureați și a invitaților speciali. Să sperăm că va fi bine şi nu va fi, după atâtea valuri, un tsunami, ferească Dumnezeu.

 

 

”E o continuă degradare a culturii, prin improvizații, de la oameni până la faptele lor”

 

-Există ceva ce nu vom mai putea recupera în urma acestor ani, ceva ce s-a pierdut definitiv?


-Ce se pierde în astfel de momente de criză nu se mai recuperează. Un timp pierdut este un timp pierdut, nu-l vom regăsi, oricât de proustian l-am căuta noi.

 

-”Pentru a ne păstra cultura, trebuie să continuăm să o creăm”, spunea Johan Huizinga, autorul celebrei cărți ”Homo ludens”. Mai credeți în puterea de regenerare a culturii, în zilele noastre?


-Din păcate, e o continuă degradare a culturii, prin improvizații, de la oameni până la faptele lor. Chiar și acolo unde credeai că vin oameni de valoare, lucrurile, nu după mult timp, şi-au arătat adevărata măsură. Fie prin atitudine infatuată față de cei din jur, prin atitudini cumetriale, de efect politic monden, fie de afinități amicale, cum se întâmplă într-o instituție botoşăneană de rang național unde, ca formă de degradare a culturii, se vorbește prost limba română. Însă cultura, care este epiderma unui trup cum este România, după descuamarea acestor rânduri de piele moartă, va regenera și va renunța chiar și la palimpseste, așa cum caracterele literelor latine au renunțat la cele slave.

 

-Ziua Culturii Naționale sau Ziua Națională a Culturii? Care este formula în care vă regăsiți mai bine ca scriitor?


-Limba română permite adjectivări de topici inverse. Însă aici fiind vorba de sintagma din textul unei legi, corect este să spunem Ziua Culturii Naționale.

 

 

 

 

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
Istoricul Remus Tanasă: Locuitorii Botoșanilor par să trăiască doar cu regretul că orașul a pierdut rolul (mai) însemnat pe care l-a avut în trecut
Născut în Botoșani, cu trei ani înainte de căderea regimului comunist, Remus Tanasă este astăzi – la doar 36 de ani - nu doar un apreciat istoric, ci și unul care are curajul de a aduce din trecut valori la care societatea, nu doar cea românească, pare să fi renunțat de mult.
INTERVIU premieră cu Doru Constantin, administratorul șef de la „Apă”! Nova Apaserv își schimbă direcția: Era o delăsare, un dezinteres VIDEO 
Povestea oamenilor care s-au autodeclarat „salvatorii” companiei Nova Apaserv de la Botoșani a fost răsfoită de botoșăneni de prea multe ori. Și nu a fost una cu happy-end. Planuri, strategii, obiective, reforme și schimbări de paradigmă. Suntem în fața unui nou „punct și de la capăt”, care poate însemna o călătorie într-un sentiment de deja-vu. Sau poate direcția corectă. 
INTERVIU în oglindă: Paula Berențan – Tiberiu Manolache, noii subprefecți ai Botoșanilor: De ce s-a considerat că sunt persoana potrivită? / Întâi trebuie să ne așezăm la locurile noastre VIDEO
Suflu proaspăt în două importante funcții de la județ: doi tineri cu mai puțină notorietate în viața publică și administrativă botoșăneană au intrat în echipa de conducere a Prefecturii alături de „veteranul” Dan Nechifor, prefectul județului.
În OGLINDĂ, de la cititor la autor: Cărţile au un fel anume de a te chema, ele îşi aleg cititorii / Să scriem ceea ce e purtător de conținut, nu doar conținut purtător de mesaj
Botoșăneanul.ro vă aduce astăzi în Oglindă doi autori. Doi creatori care, înainte de a semna pe copertă, au fost cititori-scotocitori de carte. O călătorie pe care le-o propunem și pe care o dorim de folos multor cititori care visează ca, într-o zi, să devină autori.
INTERVIU Mirel Manea: Destinul eu mi l-am făcut / Muzica nu are bariere și nici granițe - VIDEO
Ce s-ar mai putea spune despre un botoșănean care a cântat în orașe pe care mulți dintre noi nu le vedem decât prin filme? Ce am mai putea afla nou după sute de articole și emisiuni? Și totuși, între un concert la Atena și unul al Filarmonicii ”George Enescu” Botoșani, am încercat să îl descoasem pe Mirel Manea, prim-trompetistul care a cântat de la Vatican până la New York și de la Roma până la Monte Carlo. Ce am aflat puteți vedea în interviul de mai jos.
Florentin Țuca: Nu avem de-a înfrunta un ”anti-Eminescu” fățiș, dar, în atmosferă, se simte că Eminescu deranjează în continuare
Florentin Țuca este avocat, dar mai presus de toate este un om de Cuvânt. Format în școala românească de Drept, perfecționat printre rafturile literaturii de calitate, și-a probat omenia și deopotrivă prietenia cu o osârdie rar întâlnită în instanțele românești, fără a se abate de la litera și, vom vedea, nici de la spiritul legii.
Contestată sau admirată, Iustina Irimia Cenușă, din postura de director: Singura afiliere pe care o am este dragostea față de cultura tradiționalăVIDEO & FOTO
Pentru unii observatori mai fini, numirea cântăreței de muzică populară pe postul de director interimar al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani a fost cumva previzibilă.Alții, în schimb, au asociat saltul în carieră al artistei drept înregimentare politică.
Ada D'Albon, nepoata lui Sadoveanu, între debutul de la Botoșani și viața în exil: Nimeni nu a îndrăznit să trăiască ce am trăit noi / Am fost foarte singură la Botoșani, extrem de singură! - FOTOGALERIE
O poveste de viață fascinantă, construită pe un fir care se confundă deseori cu istoria unui timp greu încercat.
INTERVIU Andreea Cujbă, designerul vestimentar de la Botoșani care ne menține în tendințe: Ce purtăm în seara de Revelion? Care este culoarea anului 2022? Ce aruncăm din dulap?GALERIE FOTO
Este tânără, frumoasă și elegantă. Este un etalon vestimentar pentru multe dintre doamnele și domnișoarele din Botoșani care țin la imaginea lor. Andreea Cujbă este creatorul de modă botoșănean cu o ascensiune rapidă în ultimii cinci ani.
Loading...
INTERVIU Oana Pușcașu: Botoșani este un oraș magnific, cu valori în domeniul artelor, cu oameni pe care îi iubesc - VIDEO concert de Crăciun Cheia Sol
La 35 de ani, Oana Pușcașu își păstrează proaspătă copilăria, construind în Botoșani o poveste care împletește inocența cu talentul, disciplina cu performanța.
INTERVIU Simona Radiș: Mai este nevoie de un aur olimpic pentru a deveni cunoscută la nivelul pe care mi-l doresc VIDEO
În luna iulie a acestui an botoșăneanca Simona Radiș a câștigat medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Tokyo. În aceste zile sportiva cu care întreg județul se mândrește se află în cantonament, se pregătește din greu pentru a triumfa din nou.
FLASH INTERVIU Botoșăneanca Raluca Olaru, în fața elevilor de la Liceul Sportiv: Mă gândesc că o să câștig și atât  - FOTOGALERIE
Cu multă ambiție, Raluca Olaru a reușit să câștige trei medalii de aur la Campionatele Mondiale de haltere din luna mai.
Povestea fascinantă a dirijorului Victor Dumănescu: Fiu de preot, născut în refugiu, căsătorit cu o botoșăneancă și îndrăgostit iremediabil de muzică
Vineri, 17 decembrie, sub bagheta dirijorului Victor Dumănescu, pe scena Filarmonicii ”George Enescu” din Botoșani se va cânta Rachmaninov. Iar melomanii vor avea parte și de o primă audiție a unei lucrări excepționale.
Octavian Lup: Publicul este interesat de ceea ce se ascunde în spatele sunetelor, să vadă ce are omul acela în inimă atunci când cântă - FOTO&VIDEO
De-a lungul anilor a revenit constant pe scena de la Botoșani. A cântat alături de orchestra Filarmonicii ”George Enescu”, sub bagheta celor mai cunoscuți dirijori români: Tiberiu Oprea, Cristian Oroșanu, Petronius Negrescu, Bogdan Chiroșcă, Ilarion Ionescu-Galați, Matei Pop.
Loading...
Constantin Iftime: Eu nu vreau un memorial al victimelor, un loc în care să mă duc cu lumânări / Vreau să se spună: Hai la muzeul acela trăsnit de la Botoșani FOTO&VIDEO
La Botoșani se va deschide primul muzeu al comunismului din România. Muzeului vieții cotidiene în comunism (MuViCC) ar trebui să devină o instituție de cunoaștere a istoriei recente, un obiectiv turistic important în zona de Nord-Est a României și, nu în ultimul rând, un segment important din viața socială a orașului Botoșani. Și asta întrucât, printre anexele muzeului ar exista și un spațiu adecvat petrecerii timpului liber al tinerilor.
Raul Chiș: Dacă ar fi trăit Ceaikovski pe vremurile noastre, ar fi dat în judecată Filarmonica / Noi trebuie să dezvoltăm societatea, nu să o îndobitocimFOTO
Despre ce înseamnă să conduci orchestra într-un oraș care încă mai plătește tribut unui provincialism ce se complace în gloria înaintașilor. Despre act artistic de la intenție la atenție, despre oameni și muzică, public și mari artiști. Într-un interviu cu un tânăr de 38 de ani care pare să aducă Filarmonicii ”George Enescu” Botoșani exact ceea ce începuse să îi lipsească cel mai mult: prospețimea, curajul, strălucirea.
Ada Lupu: Rolul din serialul ”Vlad” mi-a adus multă bucurie / Nu joc nimic în viață, e o prejudecată oribilă că actorii sunt buni mincinoși
Are carismă, prospețime, dar și un aer ușor desuet care o duce, într-un fel fermecător și incitant, către un ludic neprelucrat, autentic și simplu. Ada Lupu este o apariție care stârnește privirea, indiferent că o vezi pe scenă sau pe aleile vreunui oraș tomnatic.
INTERVIU în MIȘCARE: Urban Serv a scăpat de atâția oameni încât a rămas cu birouri libere și vrea să-și deschidă incubator de afaceri - VIDEO & GALERIE FOTO
Societatea comercială Urban Serv este condusă în ultimul an de către un director tânăr care preferă să lucreze mai degrabă în garaj alături de oameni, decât să semneze hârtii la birou. De cele mai multe ori, actele sfârșesc a fi semnate pe capote de mașini.Înainte de actualul director, un alt tânăr a început o campanie de eficientizare a personalului și s-a ajuns în situația în care compania are mai multe birouri decât... salariați.
FLASH INTERVIU cu fostul luptător de la ”Acțiuni Speciale” numit director la compania de transport public a orașului: M-am izbit de anumite mentalități obtuzeVIDEO
Patru până la șase luni este deocamdată mandatul maxim al lui Andrei Turcoman, din postura de director interimar al SC Eltrans SA. Un tânăr de 35 de ani care vine în companie cu un suflu nou și cu dorința de a îmbunătăți serviciile oferite botoșănenilor. Cel puțin declarativ.
FLASH INTERVIU Radu Grigoraș: La alegerile următoare vom avea o proporție de minimum 50% pe locuri eligibile pentru tineri
Schimbarea survenită în urma Biroului Politic Județean (BPJ) al Partidului Național Liberal în ceea ce-l privește pe liderul tinerilor nu este numaidecât una de persoane. Se dorește a fi o schimbare și de viziune, atitudine, mentalitate, dar și o (re)ascultare a vocilor tinere din partid.
Am uitat. Voi, redacția, este bine să nu publicați comentariul anterior. Instituiți cenzura. La sânge, că altfel, dacă intrați în gura ăstuia, nu vă va fi bine. Mai bine anulați ce am scris, chiar dacă am dreptate, dar intelectualii din voi nu pot admite decât dreptatea celui care plătește. Iar Gellu Dorian cred că vă plătește bine ca să-l băgați atâta în seamă.
15 ianuarie 2022, 09:42
Mai oameni buni, care vă pretindeți a fi intelectuali, iar unii un fel de poeți... Citiți memorialistica Poetului ( național, nu dorian ) și veți vedea ce spune despre Botoșani ( Gellule, dacă nu știi măcar atât este bine să taci continuu ) și ce spune despre Ipotești, Cernăuți, Blaj, Iași. Și avea dreptate Eminescu ... Natura, lacul, codrul, floarea lui albastră, teiul, sara pe deal ... toate le-a trăit în Ipotești, cu ochii copilăriei și sufletul încărcat de câte avea să ne spună. Chiar, unde-i localizat în Botoșani Lacul codrilor, albastru?! Că nuferii îi văd la fiecare colț de stradă ... și sulfetul meu arde-n iubire ca para. Că acum își dă cu părerea și Gellu Dorian ... nu o pun pe seama inculturii, ci pe seama necititului sau a cititului prea mult din el însuși. Totuși, cultura română nu se rezumă la părerile nesusținute ale intervievatului, la imaginea lui în față lui însuși, ci înseamnă mai mult ... inclusiv să taci când ai nimic a spune.
15 ianuarie 2022, 09:38
parca Gellu Dorian spunea acum ceva ani , ca Botosaniul nu-l merita pe Eminescu, si ca ar trebui ca Zilele Eminescu sa fie mutate la Iasi....ce repede uita unii...
10 ianuarie 2022, 05:37
ești idiot, mon cher!
9 ianuarie 2022, 16:03
Adevarul este ca trebuie o Casa a Poeziei. Iar ridicarea acesteia, cu tot efortul financiar, incredintata intervievatului. Ce minuni ar mai face ...
9 ianuarie 2022, 12:49
Sondaj
Credeți că se vor termina la timp lucrările la drumul Botoșani - Târgu-Frumos, adică la data de 12 mai 2023?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
”Eu am o informare scrisă de la dl director, dar vreau să reiasă și din discuțiile pe care le avem: Copălău, până în perioada 30 iunie, estimăm că terminăm tronsonul acela, mai este tronsonul de la Botoșani până la Bălu ...
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Curs valutar
astăzi
EUR
Euro
4.9457 lei
USD
Dolarul SUA
4.6715 lei
CHF
Francul elveţian
4.8931 lei
GBP
Lira sterlină
5.7258 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.4368 lei
XAU
Gramul de aur
274.0955 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2433 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.2354 lei
AUD
Dolarul Australian
3.2446 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.6404 lei
CZK
Coroana Cehească
0.2000 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6647 lei
Vremea
astăzi
Botosani
27.6 o C
Dorohoi
27.7 o C
Bucecea
26.9 o C
Darabani
21.7 o C
Saveni
28.1 o C
Ştefăneşti
19.4 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2022 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.