Ovidiu Portariuc reprezintă una dintre surprizele alegerilor interne desfăşurate vara aceasta în PSD Botoşani. El a reuşit să dobîndească o funcţie de vicepreşedinte într-o competiţie cu mulţi social-democraţi mult mai titraţi. S-a înscris în partid prin 2002, însă pînă prin urmă cu doi-trei ani a activat mai mult la Bucureşti unde şi-a făcut studiile. Este absolvent de ASE şi Psihologie şi ocupă funcţia de director de dezvoltare la SC Multiagra SRL, o afacere de familie bazată pe agricultură ecologică şi care anul trecut a avut o cifră de afaceri de circa 500.000 de euro. Primul job l-a avut la 20 de ani, cînd a lucrat la o firmă chineză de import-export, după care a activat ca agent la bursa de valori. Este fiul fostului consilier judeţean PSD Gheorghe Portariuc.
„N-am avut niciodată afaceri cu statul”
- Faci şi politică, şi afaceri. Unde este mai greu, unde este mai uşor?
- Am intrat direct în subiect... Păi afaceri pot să zic că fac de ceva timp, în politică încă sînt începător, de foarte scurt timp am intrat în domeniul ăsta. E greu în ambele domenii, e şi greu, e şi frumos în acelaşi timp. Dacă e să privim spre afaceri, au fost perioade şi mai bune, şi mai grele, acum putem însă spune că, privind în urmă, este una din cele mai grele perioade din ultimii 15 ani. Cam de 15 ani pot să spun că m-am implicat în această afacere. Este un business de familie început prin 1992-1993. Ştiu de la început cît de greu a fost. În ce priveşte rolul politic, sînt la început, vom vedea cît de greu va fi.
- Sînt două chestiuni care teoretic ar trebui să fie separate, politica şi sectorul economic, dar, din nefericire, la noi se împletesc foarte mult. De ce depinde atît de mult economicul de politic în România, în Botoşani mai ales?
- În primul rînd am să spun care este poziţia mea şi punctul meu de vedere şi faptele o pot demonstra. N-am avut niciodată tangenţe cu statul, n-am avut niciodată afaceri cu statul şi mi-am propus să nu fac niciodată. Şi aici presa poate chiar să urmărească dacă...
„Sînt indivizi care au intrat în politică cu mîna în buzunar şi au ieşit din politică cu vile”
- Eu chiar vroiam să întreb de ce nu vă băgaţi la lapte-corn, de exemplu?
- Tocmai din acest motiv, pentru că sînt sigur că vor exista interpretări, şi nu pozitive, şi atunci nu are sens să... Din contră, pentru noi este o provocare de a reuşi în mediul privat, care este foarte concurenţial şi aşa realizezi şi îţi dai seama că produsul tău este bun, dacă rezistă în mediul privat. Tocmai de asta mi-am propus să nu am nici un fel de afaceri cu statul. În ce priveşte conexiunea între cele două, e clar că sînt împletite, dar în sensul că domeniul politic ar trebui să ajute prin politici sectorul economic pentru că el trasează politicile publice de dezvoltare şi inclusiv strategiile de dezvoltare şi atunci domeniul economic îşi poate planifica dezvoltarea urmînd aceste politici. În ceea ce priveşte nuanţa întrebării care am sesizat-o, eu nu pot să mă pronunţ pentru că nu urmăresc asemenea lucruri. În principiu nu sînt de acord ca oamenii care sînt implicaţi în politică să aibă afaceri cu statul în acelaşi timp.
- Afirma fostul preşedinte de la PSD Botoşani Constantin Conţac în urmă cu ceva ani, că oamenii care nu au bani „rupţi în fund” cum spunea d-lui, nu prea au ce căuta politică. Eşti de aceeaşi părere? Sau cîtă dreptate avea el în ceea ce spunea pentru că tu faci şi politică, şi afaceri?
- Eu n-aş fi atît de radical, dar există un mic adevăr în afirmaţia d-lui dacă e să ne uităm în sistemul politic european. În ce sens sînt de acord? Eu sînt adeptul sistemului vechi, britanic, în care, în momentul în care intrau în politică, oamenii depuneau o sumă prin care arătau că nu sînt interesaţi de avantajele materiale înainte, ci o fac doar pentru a ajuta comunitatea şi ca funcţie de reprezentare. Pe de altă parte, nu poţi să limitezi accesul cuiva, mai ales în ziua de astăzi, pentru că societatea între timp a evoluat, nu mai sîntem acum 200 de ani, nu poţi să limitezi accesul într-o funcţie publică sau de reprezentare după criterii materiale pentru că, poate fi un foarte bun specialist. De asta spun că, în viziunea mea ar trebui cumva mixate aceste lucruri. Adică, partidele să aibă atît oameni profesionişti, fără a se ţine cont de partea materială, dar şi oameni care au realizat cîte ceva în mediul privat şi au intrat apoi în politică. Există şi exemple opuse în care, într-adevăr, sînt indivizi care au intrat în politică cu mîna în buzunar şi au ieşit din politică cu vile, maşini, proprietăţi, ş.a.m.d.
„Funcţia de vicepreşedinte şi pentru mine a fost o surpriză”
- Ai puţin peste 30 de ani şi eşti deja vicepreşedinte la un partid puternic la nivel judeţean şi naţional. Lumea se întreabă cum ai reuşit?
- Sincer spun, şi pentru mine a fost o surpriză. A fost o provocare, mi-am depus candidatura, am discutat cu cîţiva colegi, le-am spus cam ce intenţionez să fac, am o oarecare activitate în PES Activists, un ONG european în care lucrează membrii partidelor socialiste din Europea şi care promovează valorile de stînga europene, le aduce mai aproape de oameni, nu le lasă doar la nivel teoretic, conceptual şi împreună cu un grup de prieteni din Bucureşti, de aproape doi-trei ani sîntem implicaţi în această mişcare. Practic, aşa am reuşit să mă apropii de mişcarea social-democrată, am călătorit afară, în Spania, în Franţa, în Germania, am văzut ce înseamnă social-democraţia şi socialismul european şi acolo trebuie să ajungem şi noi şi de asta am făcut pasul ăsta.
Eu cred că România are nevoie de stînga acum pentru că stînga înseamnă modernizare, solidaritate, un concept care la noi şi-a pierdut mult din conţinut, dreapta înseamnă conservatorism, rămînere în tiparele existente. Am prezentat aceste lucruri colegilor, i-am rugat să mă susţină şi, surprinzător, deşi iniţial nu am crezut că am şanse - am crezut că voi candida, va fi o încercare - a fost o surpriză pentru mine şi cu atît mai mult mă obligă de acum încolo avînd în spatele votul a aproape 75 din colegii din Consiliul Judeţean, nu trebuie să îi dezamăgesc, nu degeaba m-au trimis acolo şi prin acţiunile care urmează să le fac, atît la nivel local, cît şi în ţară, cît şi acţiuni cu partidele din afară, partidele socialiste europene, să reuşim să aducem un plus de valoare organizaţiei Botoşani.
- O bună parte a populaţiei percepe oamenii din mediul de afaceri care intră în politică la modul „d-le, vine ăsta să se mai îmbogăţească puţin”. Cum ai să reuşeşti să demontezi credinţa asta a multor oameni?
- Aici mă întorc la ce am spus şi adineauri. E problema de mentalitate care ne urmăreşte de ceva ani. Aici e o greşeală pentru că tot timpul s-a amestecat mediul de afaceri, diverse categorii de oameni de afaceri, unii care au reuşit să acumuleze ceva corect, plătind impozite, dezvoltînd afaceri de la 0 şi care au reuşit să cîştige ceva şi oameni de afaceri care au mers pe alte căi, pe alte drumuri şi au ajuns cam la acelaşi nivel. Fiind amestecaţi, lumea nu distinge şi nu face diferenţă între ei şi atunci, imaginea asta negativă de care beneficiază, se răsfrînge asupra întregii categorii.
„Tatăl meu (...) s-a retras definitiv, adică nu îl mai interesează activitatea politică”
- Tatăl tău a fost un om relativ cunoscut în PSD, a fost şi consilier judeţean. Este un avantaj sau un dezavantaj?
- Cred că a fost un avantaj pentru notorietate în cadrul partidului şi acum cînd am dobîndit funcţia de vicepreşedinte, pentru că am vorbit cu cei din generaţia mea, care mă cunosc şi le-am spus ce vreau să fac. Am vorbit însă şi cu cei mai în vîrstă, care l-au cunoscut şi pe el şi mi-au spus că îmi acordă încrederea lor. Tatăl meu, menţionez în acelaşi timp, că s-a retras definitiv, adică nu îl mai interesează activitatea politică.
- Pe de altă parte, se poate să ţi se reproşeze că „ăsta e băiatul lui ăla, i-a deschis drumurile, el îl ajută, îl manevrează cumva din spate”.
- Asta se va vedea ulterior pentru că el a avut cu totul alt drum şi a rămas în partea de business, deci nu, la modul cel mai serios, nu este implicat absolut deloc. A încercat, dar mi-a spus că nu este pentru el politica, nu e o pasiune şi s-a întors la prima pasiunea.
„Nimeni nu părăseşte zona asta, care este o zonă de confort”
- Pentru tine o să fie oare o pasiune?
- Eu încerc. Am zis că îmi propun o perioadă. Dacă oamenii consideră că am ceva de spus şi pot să îi reprezint şi pot să fac ceva pentru Botoşani şi pentru zona asta, foarte bine, dacă nu, m-am retras, mă întorc din nou în zona de business şi îmi văd de viaţa mea pentru că nimeni nu părăseşte zona asta, care este o zonă de confort, o zonă de anonimat, de linişte, în care îţi vezi de afacerile tale. De ce ai părăsi-o ca să te arunci într-o lume în care dintr-o dată eşti descoperit, eşti vulnerabil, te expui public? Pentru ce?
- Pentru bani publici, de exemplu.
- Da, dar eu am menţionat că nu voi face niciodată afaceri cu statul şi în momentul în care cineva va sesiza şi va spune „d-le, ai promis chestia asta”, vorbim atunci, dar vă spun că nu mă interesează pentru că, pînă la urmă, nu totul se reduce la bani.
„Mi-aş dori să reprezint (...) interesele Botoşaniului la nivel central”
- Unde te vezi peste, să zicem, trei ani? Politic vorbind...
- E greu de anticipat pentru că mediul politic la noi este foarte impredictibil. Eu mi-aş dori să pot să ajung să reprezint într-un fel sau altul, într-o structură sau alta, interesele Botoşaniului la nivel central, ţinînd cont că 10 ani din viaţă i-am petrecut acolo, unde mi-am făcut studiile, mi-am făcut şi foarte mulţi prieteni şi e bine de ştiut că orice iniţiativă locală sau orice interes local nu pot fi promovate mai departe dacă nu există o anumită bază şi un anumit sprijin care să te ajute să poţi concretiza acele proiecte.
- Ţi-au folosit la ceva în practică lucrurile teoretice pe care le-ai învăţat la facultate?
- Destul de puţin, pentru că la noi este o economie atipică, dar nu pot să spun că nu îţi folosesc. Îţi folosesc ca viziune de dezvoltare a unei afaceri, ca şi control, din punctul acesta de vedere îţi sînt folositoare. A trecut perioada cînd se puteau face afaceri empiric, perioada de boom, mai ales din anii ’90, acea perioadă de acumulare primitivă de capital. Lucrurile s-au aşezat, a venit capitalul străin, au venit proceduri foarte bine fixate, concurenţa este foarte dură, de acum încolo rămîn doar cei care reuşesc să anticipeze foarte corect, să facă calcule riguroase, adică se intră într-o economie normală, a trecut timpul speculaţiilor şi a afacerilor făcute după ureche.
Interviu realizat de Sergiu BĂLĂŞCĂU