Un exemplu de viață, un model de urmat, un om care poate da lecții oricui, un român care a trăit într-o viață mai mult decât o fac alții trei din zilele de astăzi.
Octavian Bjoza avea doar 19 ani când a fost închis de conuniști, în 1958, fiind acuzat că făcea parte din „Garda Tineretului Român". A fost depistat de Securitate în urma unui schimb de scrisori cu un coleg de gardă din Iaşi. L-a anchetat chiar temutul torţionar Gheorghe Crăciun şi a fost condamnat la 15 ani de muncă silnică pentru că „a făcut parte dintr-o organizaţie teroristă care dorea răstunarea regimului prin mijloace violente”.
A trecut prin toate închisorile comuniste.
Astăzi a fost la Botoșani și și-a spus o parte din poveste. Atât cât și-a amintit, suficient cât, toți cei care l-au ascultat să plece cu o altă viziune asupra istoriei moderne a României.
Este președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR).
Octavian Bjoza a început prin a spune că după ce cel de-al doilea Război Mondial s-a încheiat, cea mai mare parte a elitelor românești a fost asasinată, arestată, judecată de Tribunale Militare și condamnată la moarte sau ani grei de temniță și muncă silnică.
„Tot ce a avut acest popor mai moral, mai demn, mai sfânt a fost trimis la moarte prin înfometare, munci silnice, lipsirea de minime condiții de igienă și asistență medicală. Frâiele acestei țări au fost preluate de pleava societății românești, de bețivii și puturoșii satelor și uzinelor. Ei au pus mâna pe frâiele țării. Nu făceau altceva decât să urmeze liniile trasate de KGB-ul din URSS. Erau niște instrucțiuni pentru țările ocupate și nu așa cum se trâmbița peste tot, de eliberare a Armatei Roșie. Dacă ne-ar fi eliberat, ar fi plecat probabil acasă”,
Octavian Bjoza, președinte AFDPR
Timp de 14 ani, prin pădurile statului mai existau divizii ale acestei armate eliberatoare. Românii nu au acceptat cu brațele deschise instaurarea comunismului. S-au opus inclusiv copii de 9 anișori.
„Suntem unici în Europa comunistă, copii de 9 sau 12 anișori am găsit în dosarele Securității, bătuți să spună cine a spus cine a fost azi noapte la tăticu și ce au vorbit. România a avut temniță pentru copii, lucru nemaiîntâlnit în celelalte țări fost comuniste. România a avut temnițe pentru studenți, pentru copii a fost pe șoseaua Ploiești Vest - Târgoviște la Târgșor, astăzi închisoare pentru femei. A avut temniță pentru studenți la Pitești”,
Octavian Bjoza, președinte AFDPR
Trei personaje au preluat în 1948 Securitatea din România: Alexandru Nicolschi, Mișu Dulgheru și Teodor Sepeanu. Erau nume schimbate, de fapt numele lor erau cu totul altele.
„Din temniță când am intrat la 19 ani am învățat un lucru. În viață fiule să cauți să nu lucreză cu etnii, culte sau politici. Să cauți să lucrezi cu oameni, dar te avertizez, o să-i găsești foarte, foarte greu. Desigur că a avut dreptate”
Octavian Bjoza, președinte AFDPR
KGB-ul a avut 45 de puncte pentru țările aflate sub ocupație comunistă iar unul dintre acestea făcea referire la cele mai înalte funcții care se dorea să fie ocupate de muncitori necalificați, bețivi, scandalagii, hoți. Cu cât era mai depravată respectiva persoană, cu atât avea șanse mai mari pentru a fi promovat în funcții înalte.
„De ce oare toate acestea? Ca să te compromită economic, politic, moral, din toate punctele de vedere și apoi să vină omul de tip sovietic, să-ți întindă mâna și să te scoată știți dv. din ce, dar să nu mai pleci acasă niciodată ci să rămână aici. Ce este de reținut? Au plecat după 14 ani dar niciodată nu au uitat să mai ia câte o halcă din trupul patriei. Asta nu au uitat niciodată”,
Octavian Bjoza, președinte AFDPR
În instrucțiunile KGB-ului era trecut faptul că persoanele care deranjează regimul politic să fie fie asasinate fie să ajungă în temnițe sau muncă silnică.
„Muncile erau silnice, foamea era cumplită. La data arestării aveam 76 de kg și ajunsesem la 52. Foamea de neimaginat, lanțuri la picioare, pedepse la tot pasul cu izolarea, mâncare și așa slabă dar o dată la trei zile. Este de neimaginat astăzi ceea ce s-a putut întâmpla în urmă cu 60, 70 de ani în această țară. Odată arestat de Securitate erai bătut cu bestialitate până ce scriai ceea ce voiau ei, nu ceea ce ai făcut tu. Trebuia să recunoști mai mult decât ceea ce făcuseși”,
Octavian Bjoza, președinte AFDPR
Peste 2.000 de volume de memorialistică au fost publicate de foștii deținuți politici și doar cei puternici sunt îndemnați să le citească, să le analizeze. Pentru că scot la iveală detalii inimaginabile, lucruri care mintea umană nu poate să le perceapă că ar fi posibile să le trăiască cineva.
„S-au scos dinți cu cleștele de cuie în timpul anchetelor, au fost arși cu fierul roșu, au fost legați de mâini și picioare. Te sprijineau de două birouri și de învârteau, spuneau că la rotisor, în timp ce doi gardieni dădeau cu bâtele în tine. Ce însemna o bătaie în anchetele Securității? Însemna nu de puține ori să-ți iasă coastele prin piele. Este incredibil, dar s-a întâmplat în România”,
Octavian Bjoza, președinte AFDPR
S-a aflat inclusiv în pântecele unui bac metalic, iarna pe unul dintre canalele Dunării…”și să nu te fi spălat de trei luni de zile, este de neimaginat, dar s-a întâmplat în România”.
„Înmormântarea noastră se făcea numai noaptea între orele 1 și 2 și nimeni nu trecea pe acea stradă, când trecea căruța sau camionul cu morții noștri. Nimeni nu cunoaște mormânatul vreunuia dintre noi. Nu. După cinci ani sau zece ani când acasă trebuia să sosească cel drag primeai o țidulă în care se spunea – decedat în timpul detenției. Doar atât la început, mai târziu scria decedat în ziua de, în penitenciarul sau lagărul cutare, dar nu se știa locul niciodată”,
Octavian Bjoza, președinte AFDPR
Fostul deținut politic a ieșit teafăr psihic și fizic din aceste orori și spune că l-au ajutat autosugestia și dorința de a-și revedea fata pe care o iubea. S-a căsătorit cu ea și împreună au avut un fiu. I-a pierdut pe amândoi și i-a îngropat fără să verse o lacrimă.
Nu mai poate plânge. Comuniștiii i-au confiscat și lacrimile.
Așteaptă ziua în care să poată să plângă din nou și spune că aceea va fi una dintre cele fericite din viața lui.
Cei de la Botoșani care l-au ascultat astăzi s-au ridicat în picioare și l-au aplaudat minute în șir.
DESCARCA APLICATIA BOTOSANEANUL PENTRU MOBIL:
