La limita dintre judeţele Botoşani şi Suceava se află un adevărat paradis terestru.
Zăvoaiele nesfârşite, meandrele pitoreşti ale râului, plajele sălbatice, dar şi păsările spectaculoase din zonă transformă Lunca Siretului într-o destinaţie pentru relaxare şi comuniune cu natura. Totodată în această zonă se află şi trovanţi rari, din argile albastre.
Siretul este unul dintre cele mai importante râuri din nordul Moldovei. Străbate 596 de kilometri pe teritoriul României şi se varsă în Dunăre, în apropierea Galaţiului. Pe tărâmurile nordice, în dreptul localităţii Cândeşti, judeţul Botoşani, exact de-a lungul ţinuturilor în care Bucovina se îngână cu Moldova Vechiului Regat, Siretul dă naştere unui adevărat paradis. Este o zonă sălbatică şi frumoasă construită de trecerea râului prin nemărginitele zăvoaie, o oază ideală pentru relaxare şi evadare în mijlocul naturii neîmblânzite.
Cândeştiul este o comună aflată chiar pe malurile Siretului şi la poalele Bucovinei. Dealtfel aceste ţinuturi locuite de români şi ucrainieni din punct de vedere cultural şi etnografic sunt o îmbinare reuşită între cele două regiuni vecine. Această zonă tradiţională împânzită cu amintiri ale vremurilor de aur ale Moldovei medievale, inclusiv cu mănăstiri şi biserici ctitorite de voievozi sau înalte feţe boiereşti este străbătută de râul Siret, pe o porţiune de mai bine de 10 kilometri de la Vârful Câmpului până către oraşul Siret. Este de altfel regatul de apă care desparte sau cum spun localnicii uneşte cele două ţinuturi ale vechii Moldove. În special din satul Talpa şi pe toată lungimea Cândeştiului, Siretul se trasformă într-o gură de rai.
Apa curge pe alocuri în şipote, când repezită, când domoală, şerpuind de-a lungul câmpiei domoale. Pe malurile Siretului, zăvoaiele au cucerit totul, sălbăticind zona şi oferind-o sălbăticiunilor de mici dimensiuni care-şi fac veacul pe lângă râu. Din loc în loc, se formează mici golfuri şi insule cu stuf în care şi-au găsit sălaş zeci de specii de păsări de baltă. Este imposibil pentru orice călător să nu vadă bâtlanii rotindu-se deasupra meandrelor în căutare de peşte sau lebedele, raţele sălbatice şi alte specii de păsări lunecând lin pe apă.
Totodată acolo, unde stuful şi zăvoaiele se deschid lumii, răsar plaje domoale şi sălbatice acoperite fie cu pietriş alb şi strălucitor, fie cu nisip moale. Nu lipsesc nici braţele sau insuliţele, peisajul aducând aminte de celebra Deltă a Dunării. Oamenii locului spun că în această zonă a Cândeştiului, Lunca Prutului este un paradis dedicat atât celor care caută sălbăticia neîntinată a naturii dar şi familiilor cu copii.
Gheorghe Iavorenciuc, este un botoşănean care a copilărit în zona Cândeştiului. Locuieşte în municipiul Botoşani, dar străbate cei 52 de kilometri cu plăcere pentru a se regăsi în lunca Siretului.
"Aici este paradisul. Trebuie doar să taci şi să asculţi natura. Să auzi apa, păsările şi să simţi liniştea. Nu-ţi mai trebuie nimic. Este locul perfect pentru relaxare. Satele sunt aproape, dar nu te deranjează nimeni. În aceste zăvoaie nesfârşite am copilărit, ne-am scăldat în apă şi ne-am bucurat de natură. Este ideal şi pentru copiii. Aici pot descoperi natura, pot învăţa să înoate, să se bălăcească în siguranţă”, spune Gheorghe Iavorenciuc.
Şi asta în condiţiile în care sunt zone cu apă mică, inclusiv cu vaduri pitoreşti ce pot fi trecute cu piciorul. Sunt zeci de metri care pot fi străbătuţi de-a lungul râului la picior, prin apă. În satele din jur, mai ales în Cândeşti, încă mai există ucrainieni care-şi aduc aminte de vremurile de altădată.
”Ţin minte cum se jucau copiii acolo. Toţi copiii au fost ai Siretului. Acolo au crescut. Înainte erau şi lupi în zăvoaie. Dar acum au dispărut.”, spune o mătuşă ucraineancă de 92 de ani expertă şi astăzi în gătit chiroşti, adică un fel de papanaşi.
În această zonă, de la Balinţi, lunca splendidă a Siretului este vegheată de mănăstirea de secol XV a marelui boier Tăutu, un sfetnic de încredere al voievodului Ştefan cel Mare. De altfel Cândeştiului este aproape şi de renumitele mănăstiri ale Bucovinei. Bineînţele, apele nu duc lipsă de peşte apreciat de cunoscători.
Pe malurile şi în apele luncii Siretului se află şi o adevărată comoară geologică. Mai precis este vorba despre trovanţii de argilă albastră ai Siretului. O raritate şi un adevărat spectacol al naturii. Oamenii locului, le spun ”pietrele vii”, fiindcă spun ei, trăiesc şi cresc de-a lungul timpului.
”Acele pietroaie care se găsesc în maluri sunt vechi de când lumea. Eu ştiu de la tata, de la bunicu de existenţa lor. Sunt uriaşe, cresc cât casa şi spun bătrânii că trăiesc. Când se rupe malul, unele se prăbuşec în apă. Sunt o splendoare în locurile acestea frumoase.”, spune Ion Poliec, un localnic în vârstă din Cândeşti.
Oamenii de ştiinţă spun că aceşti trovanţi, într-adevăr cresc în timp. Însă în milioane de ani.
"Sunt formaţiuni geologice care se formează prin cimentarea nisipurilor şi a balasturilor. Şi ele tot cresc, mai ales că apa aduce soluţii de cimentare. Ele sunt depozite cuaternare, deci este vorba de 1-2 milioane de ani în urmă. Dimensiunile lor variază, pot să fie milimetrici sau de câţiva metri.”, spune inginerul doctor geolog Constantin Zaharia.
Acelaşi specialist bănuieşte că trovanţii de la Cândeşti sunt speciali, mai ales că în compoziţia lor intră argilă albastră.
Din păcate, aşa cum se întâmplă de multe ori în România, zona nu este exploatată corespunzător din punct de vedere turistic. Nu există indicatoare la drumurile principale care să ghideze eventualii amatori de relaxare către lunca Siretului, nu sunt nici coşuri sau amenajări pentru depozitarea gunoiului şi nici drumuri suficient de bune pentru a încuraja vizitatorii. Mai mult decât atât trovanţii, spun localnicii, sunt luaţi de balastierişti şi duşi pentru a fi vânduţi ca pietre ornamentale. ”Este un sit geologic uimitor. Nu a fost mutat din loc de milioane de ani şi acum vin balastierişti şi îi folosesc ca material de consum, comercial.Cu natura nu se face comerţ.
"Natura este mult mai însemnată decât noi înşine”, spune Gheorghe Iavorenciuc.
Primarul din Cândeşti spune că vrea ca împreună cu Apele Române şi Consiliul Judeţean să poată face ceva pentru a pune în valoare lunca Siretului.
„Lunca Siretului este o zonă deosebit de frumoasă. Dacă s-ar putea face un proiect pentru activităţi recreative dar şi pentru protejarea trovanţilor. Zona este foarte căutată. Împreună cu Consiliul Judeţean şi Apele Române s-ar putea face un proiect pentru a proteja şi dezvolta turistic zona”, spune Constantin Ciornodolea, primarul din Cândeşti. (Sursa: Adevărul)
