Până nu demult Traian Băsescu era numai lapte şi miere pentru pedelişti, cum unul făcea câte o boacănă, cum îl mângâia părinteşte pe creştet, iar acesta creştea atât în ochii confraţilor cât şi-n ochii electoratului. Iaca, boss-ul de la Cotroceni a schimbat placa, pare să nu-i mai iubească precum un tată, ci doar ca un frate vitreg, a trecut să-i mai tragă de urechi şi chiar să le mai articuleze câte o scatoalcă peste scăfârlie.
Cred că are dreptate. După ce s-au văzut la putere, „bocăneii” şi-au luat-o în cap, au început să zburde nestingheriţi prin instituţiile statului, ca pe propriile lor moşii, una behăie şi alta pasc, în urma loc doar căcăreze lasă. Nu se poate ca în doi ani şi  jumătate de guvernare toate lucrurile să involueze în această ţărişoară, ba mai mult, au loc şi nişte paradoxuri, care te pun pe gânduri. Toţi miniştri vorbesc de disponibilizări în rândul bugetarilor, dar numărul lor rămâne acelaşi şi, într-un mod cu totul ciudat, şomajul creşte, iar birocraţia este la fel de înfloritoare. Pe ici pe acolo se mai întâmplă câte o minune, gen cea din vama Siret, dar, să nu uităm, orice excepţie întăreşte regula. Da, se reorganizează instituţiile doar la modul teoretic, structură rămâne neschimbată, pe alocuri devine chiar şi mai stufoasă. Se tot vehiculează idea reformelor, se observă de la o poştă că toate instituţiile statului gâfâie, nu este o comunicare autentică între reprezentanţii acestor instituţii şi populaţie, sindicatele se opun doar de ochii lumii, dintr-un soi de conservatorism nociv, iar guvernanţii cedează şi „înghit broscoiul”. Preşedintele a asistat cât se poate de detaşat la toată această hârjoană de-a reformele până ce i s-a umplut paharul cu... fiere, la ultima ieşire la rampă s-a arătat cât se poate de iritat de toate aceste năzbâtii pedeliste şi de faptul că partidul lui Emil Boc începe să capete deprinderi „ nesănătoase”. Deja cu vreo câţiva grei ai partidului a dat de pământ, gafele şi abuzurile lor n-au mai putut fi tolerate, sunt sigur, urmează şi alţii.
Nu mai e mult şi PDL ar trebui să-şi schimbe look-ul, prea a îmbătrânit şi nu mai dă deloc bine în faţa oamenilor, cei care astăzi au cea mai mare influenţă în partid, adică „băieţi deştepţi”, gen Berceanu, Videanu, Blaga, Stolojan, nu mai au ce spune nou, sunt încremeniţi într-o gândire retrogradă, nu mai au forţa necesară să învioreze partidul. PDL–ul are un eşalon doi extrem de mobil, mă refer aici la Cristian Preda, Sever Voinescu, Cezar Preda, Teodor Baconschi şi chiar primarul Sectorului 3, Liviu Negoiţă, care oricând pot prelua ştafetă, totul e ca „anchilozaţii” s-o lase din mâni.
La nivelul  tuturor  partidelor  încă se practică politica de gaşcă, lucru extrem de toxic pentru democraţie. Dacă PSD–ul a reuşit,  ca la alegerile interne, să-şi schimbe câtuşi de puţin imaginea, mă aştept ca sub biciul lui Băsescu să se întâmple acelaşi lucru şi la PDL.
Lucian ALECSA