Botoşanii de altădată
Botoșăneanul care l-a ”ales” pe Cuza domn apoi l-a urmat în exil, s-a preocupat și de recunoașterea celor doi fii nelegitimi ai fostului domnitor

Istoriografia românească îl prezintă pe acest ilustru botoșănean drept prieten și colaborator al lui Alexandru Ioan Cuza. Iar adevărul nu este nicidecum departe.

Nicolae Pisoski s-a născut în urmă cu 210 ani (1812), în orașul Botoșani, ca fiu al stolnicului Costache Pisoski și al Mariei, născută Brănișteanu. Nicolae, al șaselea dintre cei 8 copii ai familiei, a urmat primii ani de școală în Botoșani, continuând apoi în școli particulare din Iași.

 

A activat o vreme în Miliția pământeană, animat probabil de dorința de a-și servi țara, de unde se va retrage peste câțiva ani. Ocupă mai multe funcții în viața civilă, de la revizor pe lângă Departamentul de Interne al Moldovei, până la delegat al guvernului din Iași în comisia de delimitare a fruntariilor dintre Moldova și Transilvania.

 

În 1844 este implicat în acțiuni revoluționare, motiv pentru care va fi surghiunit, alături de Mihail Kogălniceanu, la o mănăstire. Peste patru ani (1848) îi regăsim semnătura pe ”Petiția proclamației”, elaborată de un grup restrâns de revoluționari participanți la adunarea de la Hotel Peterscburg, petiție redactată de Vasile Alecsandri. După înăbușirea revoluției, botoșăneanul Pisoski pleacă în străinătate. Se oprește la Viena, unde are o întâlnire nu doar cu Alexandru I. Cuza, ci și cu alți revoluționari.

 

 

 

 

Pisoski revine în țară și, în 1849, este ridicat la rangul de postelnic, pentru ca în doar câțiva ani să devină ispravnic al ținutului Botoșani.

 

Face parte din grupul celor 12 care la 25 mai 1856 au înfiinţat Societatea Unirii, în actul de constituire fiind menţionată necesitatea unui ”principe străin afară de dinastiile statelor megieșe”.

 

O mare problemă a fost, se pare, acordul comun asupra persoanei care să fie susținută pentru a ocupa funcția supremă a statului.

 

 

Întrunirea din Sala Elefant

 

În seara zilei de 3 spre 4 ianuarie 1859, membrii partidei naționale, susținători unioniști, s-au întrunit la Costache Rolla. Către miezul nopții adunarea era pe cale să se spargă fără ca cei prezenți să înainteze o concluzie. Atunci unul dintre participanți a încuiat ușa, spunând că nimeni nu va ieși de acolo până când nu se vor înțelege asupra unui candidat. Se pare că în încăperea în care a avut loc întrunirea se afla scheletul unui elefant, de unde și denumirea de Sala Elefant.

 

Acolo, în sala Elefant, o persoană a amenințat că își pune capăt zilelor dacă nu se va ajunge la alegerea unui candidat. Alexandru D. Xenopol menționează, în ”Istoria românilor în Dacia Traiană”, că cel care a împiedicat ieșirea deputaților din Sala Elefant, obligându-i să reia discuțiile, era Nicolae Pisoski, ca în a treia ediție a studiului să fie precizat un alt nume, cel al lui Lascăr Rosetti. Frédéric Damé, în lucrarea ”Istoria României contemporane de la reîntronarea domnilor pământeni până în zilele noastre”, vine însă și spune că Nicolae Pisoski este cel care s-a postat la ușa camerei spunând că ”își zboară creierii dacă nu se ia o decizie în acea ședință”.

 

”Dacă în legătură cu persoana care a reușit să impulsioneze desemnarea candidatului există opinii diferite, toți care s-au aplecat asupra istoriei acestei epoci recunosc faptul că Nicolae Pisoski a făcut propunerea salvatoare. Într-adevăr, reluându-se dezbaterile, Nicolae Pisoski l-a propus pe Alexandru Ioan Cuza”,

scrie revista Hierasus din 1989.

 

 

 

 

Propunerea acestuia fu acceptată fără ezitare de toți cei prezenți, cum spunea A. D. Xenopol, ”ca o scânteie electrică străbate acest nume prin gândurile tuturor neîntâlnind nici o împotrivire”. 

 

 

”De aici nimeni nu iese nebetegit...”

 

O descrie mult mai plastică, despre ce s-a petrecut în acea noapte în Sala Elefant, ne-a rămas de la istoricul botoșănean Ionel Bejenariu. Spune că Pisoski a făcut  liniște, iar apoi a băgat frica-n toți cei prezenţi spunând că...

 

“...dacă nu îl alegeți pe Cuza, vă tai pe toți! […]. De aici nimeni nu iese nebetegit dacă n-alege cum spun eu!”.

 

Două zile mai târziu, Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domn al Moldovei. Nicolae Pisoski a plecat călare către București, pentru a-i convinge și pe cei de acolo.

 

Când Cuza a fost silit să abdice, în februarie 1866, Nicolae Pisoski i-a rămas alături, urmându-l și în exil. Revenind în țară, botoșăneanul s-a retras din viața politică, dar și din armată. Din țară, Pisoski s-a ocupat de numeroase probleme ale fostului domnitor, inclusiv cea de a întreprinde demersurile necesare pentru recunoașterea celor doi fii pe care Cuza îi avusese cu Maria Obrenovici.

 

 

Înmormântat cu mare ”pompă militară”

 

Spre amurgul vieţii, Nicolae Pisoski s-a retras în locurile natale, locuind în cocheta casă de pe Pietonalul Unirii.

 

S-a stins pe 14 martie 1888, în Botoșani, fiind înmormântat cu ”cu mare pompă militară”.

 

 

 

 

Construit din marmură neagră de către “Sommer & Memger”, din Viena, cavoul din Cimitirul Eternitatea adăpostește numeroasa familie Pisoski. Pe soclul pietrei funerare sunt scriși și membrii unei alte familii boierești, Arapu, familii ce au fost legate prin căsătoria unora dintre membrii acestora, cea a lui Alistar Pisoski cu Casandra Arapu.

 

Urmărește-ne și pe Google News

loading...
Jerbe de flori depuse de oficialitățile orașului la cavoul familiei Pisoski – GALERIE FOTO

 

Un botoșănean uriaș, necunoscut la el acasă: Cetățean de onoare al orașului, academician, a realizat primul transplant de măduvă osoasă din România
Botoșaniul și-a căpătat renumele de ”oraș al geniilor”. De la Eminescu până la Iorga, de la știință la poezie, urbea moldavă a dat țării și lumii minți luminate și vizionare.
Povestea dramatică a unei pianiste de geniu: ”Dacă pașii te poartă vreodată spre cimitirul de la bariera Suliței, oprește-te și la locul de veci al Ruselei!”
Destinul tulburător al fetei care ar fi putut scrie istorie în muzica secolului al XIX-lea nu s-a scris până la capăt. A murit înainte de a împlini 26 de ani. La înmormântare, Scipione Bădescu scria despre stingerea “celei mai gingașe și mai strălucitoare flori din grădina societății botoșănene”.
Cum a ajuns tatăl lui Eminescu să fie ”închis” la mănăstire, după ce a botezat un viitor mire în biserica de la Ipotești
Destinul familiei Eminovici este unul deseori analizat, detalii de tot soiul apărând de-a lungul timpului, fie că vorbim despre surse credibile, științifice, ori dintre cele care fac mai degrabă obiectul senzaționalului.
Geniul exmatriculat din liceul botoșănean: Şi faţă de alţii şi faţă de mine însumi, nedreptatea mi-a fost totdeauna odioasă
Astăzi se împlinesc 151 de ani de la nașterea, la Botoșani, a celui mai mare istoric al românilor. 
În așteptarea unui moment istoric: Cum a mutat Iorga clopotnița Bisericii-simbol și documentul secret ascuns în zid acum mai bine de un secol - FOTO
Luna aceasta, orașul cunoscut de vreo jumătate de secol drept Târgul Doamnei - probabil cea mai frumoasă denumire pe care o poate primi o așezare - va consemna încă un moment istoric.
”Școala” de genii, locul din Botoșani care a dat țării minți luminate, de la academicieni la scriitori și pictori: Am devenit profesor, poate şi datorită acestei pregătiri iniţiale
Lumea academică este în doliu. Unul dintre cei mai mari lingviști ai țării - absolvent al unei școli botoșănene - a trecut la cele veșnice.
S-a stins un medic botoșănean - Trei generații, trei oameni de valoare, trei povești impresionante de viață - FOTO
O veste tristă ne-a reamintit povestea fascinantă a unei familii de botoșăneni. Un preot și doi medici, destine de excepție, care au scris istorie în teologie și în medicină.
Povestea unei spargeri cu autori neidentificați nici după 20 de ani și un obiect care leagă aproape misterios trei familii cu blazon
Un loc din nordul județului Botoșani are o poveste incredibilă, ce poate deveni oricând subiectul unui film documentar cu accente dramatice pe destinul unei familii care a dat țării politicieni de primă mână, scriitori de excepție, artiști și încă mulți oameni destoinici.
În căutarea bradului sădit de Iorga, martorul care s-a întors la Ipoteşti şi a murit în ziua comemorării lui Eminescu – GALERIE FOTO
A fost secretarul particular al lui Nicolae Iorga. Profesor la clasa palatină, unde învăța viitorul rege Mihai. A scris sute de studii și a semnat cărți ce s-au bucurat în timp de aprecierea multor oameni de seamă. Înainte de a muri a revenit la Ipotești, în căutarea bradului argintiu.
Cum îl sărbătoreau botoșănenii pe Enescu acum 90 de ani, o întâlnire emoționantă între un copil și un geniu al muzicii - FOTO               
După aproape un secol, Botoșanii nu mai au aproape nimic din gloria orașului de odinioară. Parfumul fostelor grădini ce concurau cu cele ale marilor capitale europene, casele modelate în linii arhitectonice care mai păstrează și astăzi, chiar în ruină fiind, parfumul de epocă, oamenii pentru care arta însemna mai mult decât colecții de fotografii lângă monumente suferinde... 
INTERVIU - Alexandru Hriscu și Botoșaniul de odinioară: Există o lipsă de patriotism local și o indiferență crasă la nivelul autorităților care ar trebui să se ocupe de patrimoniul orașului
”Această pagină tratează file din istoria vizuală și documentară a oraşului Botoşani din diferite surse documentare online sau offline. Pentru amintirea vremurilor trecute, tuturor botoșănenilor de pretutindeni”. Este descrierea uneia dintre cele mai urmărite și îndrăgite pagini din mediul virtual, Botoșaniul de odinioară.
În martie 1990 a aplanat conflictul de la Târgu Mureş, botoşăneanul lăudat de Vasile Milea care i-a refuzat pe ruşi şi l-a înfruntat de Iliescu
Erou sau ”personaj coleric”? Militar de carieră sau un simplu supus? Curajos sau dornic de afirmare? Poate că nici un alt general al Armatei Române nu a fost atât de controversat ca acest botoșănean care, dincolo de gradele militare, s-a bucurat și de distincții civile precum titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Botoșani.
Un oraș la limita supraviețuirii: Industria glorioasă transformată în ruine, abandonată sau fărâmițată în doar câțiva ani
Locul care în urmă cu jumătate de secol producea utilaje și echipamente căutate în întreaga lume se mai mândrește, în anul de grație 2021, doar cu titlul de oraș cu cel mai curat aer din România.
Mințile luminate care au făcut istorie: Primul doctor în medicină din Moldova, botoșăneanul care a luptat cu varicela și a învins holera
În urmă cu 100, chiar 200 de ani, Botoșanii aveau parte de oameni cultivați, străluciți, îndrăzneți. Oameni care au luptat cu molime dintre cele mai cumplite și le-au învins.
Kilometrul zero al culturii naționale, locul din Botoșani pe care comuniștii voiau să îl declare ”rezervație de arhitectură urbană” – GALERIE FOTO
Locul nașterii poetului Mihai Eminescu. Biserica în care a fost botezat Mihai Eminescu. Vechi străzi de promenadă, clădiri care poartă în ziduri neștiute povești de dragoste sau secretele niciodată aflate ale comercianților de tot soiul. Un ansamblu urban unic în Moldova, o bogăție ignorată și abandonată astăzi.
”Copilul etern” al teatrului românesc a jucat pe scena de la Botoșani: A fost o perioadă fericită din viața mea / Îmi plăceau oamenii care umpleau până la refuz sălile de spectacol GALERIE FOTO
I se spune actrița-veselie, actrița-poveste. Însă, mai presus de toate, este ”copilul etern” al teatrului românesc. În acest an împlinește 80 de ani de viață, un destin de excepție, o carieră dedicată artei, o călătorie de șase decenii care a cotit, o vreme, și către Botoșani.
Cum petrecea Paștile anticomunistul condamnat la moarte și executat de Securitate la Botoșani / De ce americanii nu au mai ajuns niciodată
Condamnat la moarte de comuniști, s-a predat singur la Securitate, pentru a-și proteja familia. Folosit ca agent dublu, i-a trădat pe comuniști și s-a alăturat iarăși Rezistenței din munți. Prins din nou, a fost condamnat fără proces și împușcat pe poligonul Penitenciarului Botoșani.
Fostul director de la Europa Liberă, mărturisiri despre ”Botoșanii copilăriei mele”: Ne lumina și ne sfințea doar poezia lui Eminescu – GALERIE FOTO
”Aici Mircea Carp, să auzim numai de bine!” Sunt cuvintele pe care părinții și bunicii noștri le-au ascultat ani la rând, cu urechea lipită de aparatul de radio, prin vocea celebră de la Vocea Americii sau Europa Liberă. Într-o vreme în care acest gest - ascultarea celor două posturi de radio - te putea duce în pușcăria comunistă...
Rana de pe obrazul Orașului Geniilor: Destinul dureros al casei care se prăbușește sub ochii noștri – GALERIE FOTO
În mijlocul orașului care a dat țării cel mai mare istoric și savant, o casă rezistă de mai bine de două secole, parcă anume spre a ne aminti că, acolo unde rădăcinile putrezesc, tulpina rămâne fără viață iar rodul se usucă și cade.  
”Pe cine invităm la video” - Mineriada și botoșănenii, secvența care a făcut carieră: Ne dăm foc la toate autobuzele, asta a fost înţelegerea - FOTO&VIDEO
Greva minerilor din Lupeni, care în urmă cu o săptămână s-au blocat în subteran, a declanșat un adevărat remember istoric, televiziunile naționale întrecându-se în a redifuza imaginile care au îngrozit lumea la mijlocul anului 1990.
cand s-a unit cu Tara Romaneasca, Moldova avea dublu venit pe cap de locuitor, era de doua ori mai bogata,priviti acum ce-au facut facut astia, vorba unuia de pe You Tube, "manca-ti-as"...ne-au ciuruit.....
21 iulie 2022, 16:25
https://www.youtube.com/watch?v=Lk1oxkWgvhU, Un filmuleţ care îi dă un răspuns ambasadorului rusiei la Bucuresti care afirma că Republica Moldova a fost doar 22 de ani ai României. Ziariştii prezenţi au înghiţit găluşca.
17 iulie 2022, 14:19
Şi astfel Moldova a fost temelia de bază a creării României. Astăzi Senatoarea Şoşoacă recunoaşte că Moldova este deliberat ţinută subdezvoltată. Cine şi de ce are acest interes?
17 iulie 2022, 13:51
Iubesc astfel de articule ! Mulțumesc
17 iulie 2022, 10:04
Sondaj
Credeți că trebuie limitată la 30 km/h viteza pe șoseaua de la Lebăda?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
„În aceste cazuri punctuale poate fi apelat numărul de urgență 112, se deplasează o patrulă de Poliție sau de Jandarmerie la locul indicat iar aceștia iau măsurile legale, conform Legii 61/1991 pentru tulburarea liniștii și ...
Curs valutar
astăzi
EUR
Euro
4.9192 lei
USD
Dolarul SUA
4.6852 lei
CHF
Francul elveţian
4.9737 lei
GBP
Lira sterlină
5.6962 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.4209 lei
XAU
Gramul de aur
268.5155 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2412 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.1854 lei
AUD
Dolarul Australian
3.1512 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.4303 lei
CZK
Coroana Cehească
0.2022 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6614 lei
Vremea
astăzi
Botosani
4.5 o C
Dorohoi
4.5 o C
Bucecea
3.8 o C
Darabani
2.3 o C
Saveni
4.8 o C
Ştefăneşti
8.0 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2022 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.