Botoşanii de altădată
LEGENDA Morii de la Ionăşeni: Au botoşănencele astea un fel al lor care te prinde în lanţ. Şi-apoi fac din tine ce vor...

Pe sub labirintul de nuci bătrâni, coborâm la Stăuceni. Urmând şoseaua peste dealuri se deschide drumul care duce la Ionăşeni. Legenda spune, că sub umbra pădurilor bătrâne, a fost o moară…

O nouă moară în ţinutul Botoşanilor

 

Când ultimul bulgăre de pământ cădea pe mormântul boierului din sat, în ograda conacului intra Alexandru, să se împace cu feciorul răposatului în vederea deschiderii unei mori. Alexandru, băiat chipeş şi isteţ, venise în ţinutul Botoşanilor, de puţină vreme, tocmai din împărăţia austriacă, atras de patima şi bogăţia vânatului. Copleşit de ospitalitatea oamenilor, a rămas la Păltiniş. Ca meşter priceput ce era, găsea de lucru pe moşiile boiereşti şi dorea să se împământenească prin  părţile acelea era multe fete mândre şi el îşi căuta mireasă.

 

Varvara lui Dumitru

 

Într-o zi s-a auzit larmă în sat. Era alungată de acasă Varvara lui Dumitru.

-    Pleacă de la casa mea! Pleacă să nu-ţi mai aud de nume, dacă nu vrei să te duci după un om gospodar, îi spunea mama ei.

-    Pleacă, nenorocito! Îi striga tatăl. Ai să rămâi fată bătrână.

S-a adunat satul şi zarva nu mai contenea. Alexandru s-a apropiat de dânsa şi i-a întins mâna.

-    Lasă! Nu mai plânge! Dacă vrei vino cu mine la Ionăşeni. Am găsit acolo de lucru la o moară.

Fata s-a apropiat, ştergându-şi lacrimile.

-    De astăzi eşti nevastă sau sora mea, cum vei vrea! Cine-ţi va mai spune ceva, de mine se leagă.

Unele fete, mai în bătrâneţe ajunse, ziceau că era mare noroc pentru Varvara s-o ia morarul cel chipeş. Norocul însă era şi al lui Alexandru că Varvara era falnică şi frumoasă, şi numai inimă iar el mai greu putea găsi nevastă care să meargă la Ionăşeni, fiindcă ţăranii cu greu îşi înstrăinau fetele la depărtări. Odată, cineva l-a întrebat ce l-a făcut să se însoare cu Varvara. I-a răspuns fără înconjor şi prea multă gândire:

-    Dârzenia ei. Au botoşănencele astea un fel al lor care te prinde în laţ. Şi-apoi fac din tine ce vor. Le urmezi fără grai şi fără putere. Şi-s gospodine şi primitoare.

 

Trei copii

După ce Varvara s-a mutat cu Alexandru la Ionăşeni, au venit pe lume copii: Maria, Costică şi Victor. Când aceştia s-au ridicat mărişori, Alexandru s-a făcut nevăzut. Nişte negustori, care băteau drumurile încoace şi încolo, i-au povestit Varvarei că l-au văzut într-o crâşmă de la hotar.

-    Se vede că i s-a făcut dor de ţara lui, de mamă, de fraţi. Sau poate l-au înhăţat la oaste, s-a gândit Varvara.

Dacă n-a avut încotro, femeia a luat viaţa în piept şi, ajutată de băieţi, a prins să învârtă roata morii.

 

După o vreme, însă într-o noapte a auzit strigăt de om dinspre  canton. Iarna era grea. Viscolea şi pe drum nu se abătea ţipenie de om. Varvara a desluşit glasul bărbatului eu şi a ieşit afară. L-a ridicat de jos. Ochii îi îngheţaseră în lacrimi. Când n-a mai putut merge, s-a târât numai în coate şi-n genunchi, cale de kilometri.

- Mi-e dor de copii, i-a zis el. Primeşte-mă în casă, a rugat-o. Dorul de copii m-a adus! Am acte să dovedesc cine sunt. De-acum te iau de nevastă cu acte, să fim şi noi în rând cu lumea.

Legenda Botoşanilor, de Elidia Agrigoroaiei spune că, de atunci, Alexandru om nu a mai fost. Se târa în cârjă de ici-acolo. A murit greu. Se zbuciuma între dorul de ţara lui şi Maria, care rămânea fată bătrână, fără zestre şi fără nici-o meserie.

 

Peţiţul Mariei

 

Când Maria s-a ridicat fată de măritat, Varvara văzând că timpul trece şi nimeni n-o peţeşte, l-a tocmit pe moş Smochină, naşul ei, ca să-i aducă peţitori.

-    Piatra cea din casă, a zis el, nu se poate scoate cu te miri ce şi mai nimic. Are fata ceva sau n-are?

-    Are naşule, are zestre ca orice fată de măritat. Are zestrea mamei mele: patru perne, o plapumă, o saltea de lână şi o scoarţă. Maria a strâns lâna, a tors-o, a vopsit-o. A mai meşterit şi nişte perdele de bumbac,o faţă de masă şi nişte carpete. Cam atâta, că dacă n-avem pământ, in şi cânepă nu-i unde semăna. Ca să cumperi, e mai greu. Da’ Maria citeşte cărţi. Şi asta se spune că-i zestre. În cărţi găseşti multă înţelepciune găseşti.

-    Cine şi-a măritat fata cunoaşte ce-s greutăţile vieţii. Cu fata ta e mai greu. Eu nu pot să-i aduc un ţăran, că ţăranul vrea pământ, n-o ia pe Maria. Şi-atunci Maria se face că nu se duce după ţăran, că s-ar ţine şi ea cu nasul pe sus. Maria asta vede mai departe decât tine. Şi-a dat seama la vreme că n-o ia flăcăul din sat şi-atunci s-a retras cu capul pe sus. Ce peţitori să-i aduc? Dacă ar fi frumoasă, da tu vezi cum îi: goala, nici frumoasă, da fudulă. Drept că-i deşteaptă şi prefectul a zis asta…Stai că-am găsit. Îi bună de preoteasă!

-    Fă cum ştii că-i mai bine, naşule! I-om da-o pe poliţe, că-i singura fată. O munci Costică pentru dânsa, ca să-i achite dota.

 

Trista poveste a fetei de ţărani

 

Toată săptămâna Varva s-a pregătit de peţitori zestrea din sipet a fost scoasă şi înşirată prin casă. Duminică pe mehedeanul morii a intrat o şarabană cu trei oameni. Unul era viitorul mire, iar ceilalţi – tatăl băiatului şi-un unchi. Varvara i-a poftit în casă şi-a pus să-i servească , ca pe oaspeţi.

- Nu vă deranjaţi, s-a ridicat unchiul, noi am venit după afaceri, nu după mese. Ce-i daţi fetei, asta vrem să ştim!

Unchiul s-a apropiat de zestre:

-    Frumoasă zestre n-am ce zice. Cu zestrea m-am cam lămurit. Aşa că să vedem cum stăm cu poliţele. Dacă-i daţi fetei poliţe în valoare de zece hectare pământ, batem palma!

-    N-am de unde da atâţia bani. Mai mult decât ca pentru cinci, şase hectare, nu vă gândiţi, a intrat în vorbă Varvara. Băiatul are nevoie să se însoare ca să se preoţească, nu fata să se mărite. parcă ce fată se duce cu fuga după preot? Cele cu carte vor şi ele alţi băieţi. Cele bogate trebuie să ştie să facă faţă. Şi cu Maria, iaca nu mi-e ruşine.

 

Dar tatăl şi unchiul nici nu au mai vrut să asculte. Ş-au urcat în şarabană şi nu s-au mai oprit până în drum, aşteptându-l pe tânăr ca să meargă la alt peţi.

-    Apoi mie-mi place cum arată Maria, a vorbit în cele din urmă tânărul, pe nume Pavel. Miercuri voi veni ca să mergem la declarat. O iau pe poliţe cum aţi spus.

Aşa s-a măritat Maria. Cât despre poliţe au rămas în păstrarea ei. Dar orice vorbă a preotului, orice gest al lui, dar mai ales al neamurilor, o făcea să tresară, să se înspăimânte chiar. Într-o noapte, când Pavel era plecat în satul vecin, neamurile i-au trecut pragul:

-    Ce-ai făcut cu poliţele?L-aţi păcălit pe Pavel, şarlatanilor! Adă-le încoace!

Şi-au prins să răscolească prin casă. Era o iarnă geroasă. Maria a luat poliţele şi s-a furişat afară, ascunzându-se într-un stog cu fân. A stat acolo până ce s-au săturat de căutat şi-au plecat. Apoi a căzut la pat. Curând s-a zvonit că i se usucă plămânii şi doctorii nu mai au ce-i face. Zbuciumul lui Alexandru pe patul de moarte avea s-o urmărească şi pe dânsa.

 

La moară

 

Pe la sfârşitul lui februarie, Maria se sfârşea.

-    Când ai să simţi că trebuie să mor, să mă duci la locul naşterii mele, îi spunea ea preotului. Că de mori printre străini sufletul nu-ţi mai iese din oase, te îngroapă cu tot sufletul şi n-ai odihnă cum n-are tata Alexandru. Că se zbuciumă de dor pentru ţărâna care l-a născut.

Câteva zile mai târziu, Pavel a adus-o la moară. Era mică şi slabă ca un copil. Şi-a luat iertare de la preot şi de la mamă, s-a urcat pe  cuptor, cu faţa la perete şi-a murit.

 

În vară au dat frigurile. Şi boala nimeni nu o putea stăpâni. Zadarnic cei atinşi de molimă beau ceai de pelin şi îşi vărsau fierea. Era în mijlocul verei şi Varvara se acoperise cu o plapumă şi-o scoarţă. Tremura şi ardea. Într-o dimineaţă au găsit-o şi pe ea fără suflare.

 

Toate s-au uitat… Numai locului i se mai spune şi astăzi La moară.

download from google play download from apple store

 

loading...
Legenda Dorohoiului: Bărbatul care a alergat toată viaţa după o…himeră


 

Străzile de odinioară ale Botoşanilor: Înghesuială la modernizarea drumurilor pline de gropi ale oraşului
Până pe la 1820 nu s-a acordat nicio atenţie străzilor oraşului, care au apărut fără nicio cât de mică idee de sistematizare, de modernizare. Înguste, întortocheate, pline de praf în timpul secetos, pline de gropi cu apă şi desfundate în timpul ploilor, dădeau oraşului un aspect neplăcut, fapt remarcat, nu o singură dată, de cei ce păşeau pentru prima dată în oraş.
ISTORIA Parcului „Mihai Eminescu”: Grădina publică cu taxă la începuturi, teren de sport şi cu un grădinar problemă
Botoşanii, oraşul patriarhal de altădată, a fost numit adesea, pe drept cuvânt, oraş al grădinilor. Când, în veacul trecut şi începutul celui actual, boierii şi-au construit frumoasele lor case, în special în partea de vest a oraşului, au avut grijă să-şi amenajeze minunate parcuri cu ajutorilor grădinarilor unguri, italieni şi germani.
PRIMUL hotel construit la Botoşani: Eminescu a dat o petrecere acolo şi s-a îndrăgostit de o blondă
Primele hoteluri  au apărut în peisajul botoşănean la jumătatea secolului trecut.Odată cu creşterea economică a oraşului, s-a simţit nevoia unor localuri cu camere mobilate care să fie închiriate, de obicei cu ziua, numeroşilor călători sosiţi la noi în oraş.
Primele cafenele din Botoşaniul de odinioară: Localul de pe Unirii unde tinerii aveau interzis
Cu câteva secole în urmă, cafenelele ce  se găsesc astăzi la tot pasul au pătruns prima dată în orașul moldav. Erau locurile unde se putea bea cafea, se jucau table, cărți și zaruri, se putea servi şi ceva dulce dar se și fuma tutun turcesc, iar oamenii stăteau ceasuri bune la discuții.
Începuturile presei la Botoşani: PRIMA publicație botoșăneană pusă sub semnul întrebării
Presa, despre care se spune că este a patra putere într-un stat democrat, are la Botoșani o vechime apreciabilă și o valoare deosebită prin numărul mare de reviste și ziare apărute în perioada anilor 1866-1944, mai precis de-a lungul a 82 ani de existență. 
Legenda Târgului Nou: UNDE a fost cel „dintâi port pe uscat” la Botoşani
Oamenii locului spun că ar fi fost chiar „capitala“ secretă a Moldovei acum 200 de ani.
Legenda Botoşaniului: Un copil sărac şi fără tată a dat numele oraşului 
Cea mai elocventă ilustrare a importanţei şi vechimii Botoşanilor, ca aşezare, o constituie complexul fortificat de cetăţi traco-getice de la marginea oraşului, datând din perioada premergătoare constituirii statului dac centralizat şi independent de sub conducerea lui Burebista.
Doi fraţi orfani din Botoşani, care au impresionat un neam întreg, ARŞI DE VII în flăcări 
La marginea unui sat din Botoşani, pe un deal de unde se lua pământ pentru lipitul caselor, sătenii au dat peste  nişte rămăşiţe.
Târgul morţii : EPIDEMIA care a secerat sate întregi din Botoşani
Una dintre cele mai violente epidemii a creat panică în mai multe sate botoşănene.
Femeia care a dat GRATIS terenuri pentru case mai multor botoşăneni: CINE au fost norocoşii
Drama unei femei, spune legenda, a schimbat multe vieţi la Botoşani.
Descoperire ULUITOARE : Botoşăneanul care a dat peste o adevărată COMOARĂ în timp ce era la vânătoare
Într-o comună din Botoşani, un bărbat plecat la vânătoare a făcut o descoperire incredibilă.
Pungă cu bani găsită într-o scorbură de copac din Agafton: CE a făcut bărbatul cu toată averea
Multe şi minunate privelişti are de văzut călătorul la Agafton, acel colţ de lume ce adăposteşte un cămin de bătrâni.
Casă celebră din Botoşani şi nevastă PIERDUTE la un joc de cărţi: De amar, proprietarul şi-a luat zilele
Miză uriaşă la un simplu joc de cărţi.
Mărturisiri EMOŢIONANTE în noaptea de Înviere: O fată de o frumuseţe IZBITOARE a dat numele unei localităţi din Botoşani
Între dealuri, păduri şi apa Siretului îşi duce existenţa multiseculară o aşezare atestată documentar în anul 1400, cu vestigii din epoca migraţiilor şi din secolul XV-lea.
melimeloparis.ro%20
COMOARA ascunsă de la Ştiubeni: Femeie UCISĂ pentru tot ce avea mai scump pe lume
Mai sus de Săveni, pe apa Başeului, în comuna Ştiubeni, judeţul Botoşani este o casă aproape pătrată. Cu verandă de jur împrejur şi scară de piatră la intrare.
Cel mai cunoscut iaz din Botoşani învăluit în MISTER: Tânăr înecat înainte de nuntă, după ce l-au ajuns „blestemele” unei fete
Atestat documentar în vremea lui Gheorghe Ştefan, renumit în zilele noastre prin crapii săi, cunoscutul iaz botoşănean este cel mai mare din Podişul Moldovei.
Bogătanii Botoşaniului prădaţi de o ceată de haiduci pe drumul spre Iaşi : Un botoşănean le-a venit de hac într-un mod INCREDIBIL
Într-o vreme, piatra cea mare de pe Runc era loc de strajă unor haiduci care ţineau calea bogătanilor ce mişunau pe drumul dinspre Târgul Iaşilor. 
Pădurea BLESTEMATĂ de la Botoşani: Locul unde încă se aud zgomote sinistre şi gemete în toiul nopţii
La marginea Botoşanilor, pe drumul care duce la Stânca Doamnei se urcă în pantă lină. În dreapta se întind umbre de stejari seculari. 
Masa Tâlharilor de la Botoşani: Locul blestemat unde un bărbat a fost DECAPITAT
Pe culmea unui păduri din Botoşani, veghează Legendara Masă a tâlharilor, o piatră misterioasă prin dimensiunile ei: şase metri în lungime, trei în lăţime şi înălţime.
kalapod.net%20
Din legendele Botoşanilor: Eminescu şi-a construit fântână la Botoşani cu ajutorul unui bărbat acuzat de omor
Prin deceniul cinci al secolului nostru, după Movila din Grădina publică de odinioară, Parcul Mihai Eminescu de astăzi, se mai vedea o fântână părăsită căreia localnicii mai vechi îi spuneau Fântâna lui Mihai Eminescu.
starshiners.ro%20
missgrey.ro
Sondaj
În ce sistem sanitar aveți mai mare încredere?
În cel de stat
În cel privat
Prefer să merg în străinătate
Nu știu / nu mă intereseză
Declaraţia zilei
”Sper în astea șase luni să-l văd, pentru că altfel nu poate să stea mai mult de șase luni, nu-i permite legea. Și aici, dacă mă întrebați pe mine este o greșeală. Ori îl pui pe unul care-l știi că va putea conform legii ...
astratex.ro
melimeloparis.ro%20
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.7607 lei
USD
Dolarul SUA
4.2327 lei
CHF
Francul elveţian
4.1761 lei
GBP
Lira sterlină
5.5053 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.7834 lei
XAU
Gramul de aur
173.5601 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2362 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.4879 lei
AUD
Dolarul Australian
3.0277 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.1661 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1853 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6376 lei
Vremea
astăzi
Botosani
o C
Dorohoi
o C
Bucecea
o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
o C
Horoscop
astăzi
web site traffic statistics
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2019 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.