Botoşanii de altădată
LEGENDA Morii de la Ionăşeni: Au botoşănencele astea un fel al lor care te prinde în lanţ. Şi-apoi fac din tine ce vor...

Pe sub labirintul de nuci bătrâni, coborâm la Stăuceni. Urmând şoseaua peste dealuri se deschide drumul care duce la Ionăşeni. Legenda spune, că sub umbra pădurilor bătrâne, a fost o moară…

O nouă moară în ţinutul Botoşanilor

 

Când ultimul bulgăre de pământ cădea pe mormântul boierului din sat, în ograda conacului intra Alexandru, să se împace cu feciorul răposatului în vederea deschiderii unei mori. Alexandru, băiat chipeş şi isteţ, venise în ţinutul Botoşanilor, de puţină vreme, tocmai din împărăţia austriacă, atras de patima şi bogăţia vânatului. Copleşit de ospitalitatea oamenilor, a rămas la Păltiniş. Ca meşter priceput ce era, găsea de lucru pe moşiile boiereşti şi dorea să se împământenească prin  părţile acelea era multe fete mândre şi el îşi căuta mireasă.

 

Varvara lui Dumitru

 

Într-o zi s-a auzit larmă în sat. Era alungată de acasă Varvara lui Dumitru.

-    Pleacă de la casa mea! Pleacă să nu-ţi mai aud de nume, dacă nu vrei să te duci după un om gospodar, îi spunea mama ei.

-    Pleacă, nenorocito! Îi striga tatăl. Ai să rămâi fată bătrână.

S-a adunat satul şi zarva nu mai contenea. Alexandru s-a apropiat de dânsa şi i-a întins mâna.

-    Lasă! Nu mai plânge! Dacă vrei vino cu mine la Ionăşeni. Am găsit acolo de lucru la o moară.

Fata s-a apropiat, ştergându-şi lacrimile.

-    De astăzi eşti nevastă sau sora mea, cum vei vrea! Cine-ţi va mai spune ceva, de mine se leagă.

Unele fete, mai în bătrâneţe ajunse, ziceau că era mare noroc pentru Varvara s-o ia morarul cel chipeş. Norocul însă era şi al lui Alexandru că Varvara era falnică şi frumoasă, şi numai inimă iar el mai greu putea găsi nevastă care să meargă la Ionăşeni, fiindcă ţăranii cu greu îşi înstrăinau fetele la depărtări. Odată, cineva l-a întrebat ce l-a făcut să se însoare cu Varvara. I-a răspuns fără înconjor şi prea multă gândire:

-    Dârzenia ei. Au botoşănencele astea un fel al lor care te prinde în laţ. Şi-apoi fac din tine ce vor. Le urmezi fără grai şi fără putere. Şi-s gospodine şi primitoare.

 

Trei copii

După ce Varvara s-a mutat cu Alexandru la Ionăşeni, au venit pe lume copii: Maria, Costică şi Victor. Când aceştia s-au ridicat mărişori, Alexandru s-a făcut nevăzut. Nişte negustori, care băteau drumurile încoace şi încolo, i-au povestit Varvarei că l-au văzut într-o crâşmă de la hotar.

-    Se vede că i s-a făcut dor de ţara lui, de mamă, de fraţi. Sau poate l-au înhăţat la oaste, s-a gândit Varvara.

Dacă n-a avut încotro, femeia a luat viaţa în piept şi, ajutată de băieţi, a prins să învârtă roata morii.

 

După o vreme, însă într-o noapte a auzit strigăt de om dinspre  canton. Iarna era grea. Viscolea şi pe drum nu se abătea ţipenie de om. Varvara a desluşit glasul bărbatului eu şi a ieşit afară. L-a ridicat de jos. Ochii îi îngheţaseră în lacrimi. Când n-a mai putut merge, s-a târât numai în coate şi-n genunchi, cale de kilometri.

- Mi-e dor de copii, i-a zis el. Primeşte-mă în casă, a rugat-o. Dorul de copii m-a adus! Am acte să dovedesc cine sunt. De-acum te iau de nevastă cu acte, să fim şi noi în rând cu lumea.

Legenda Botoşanilor, de Elidia Agrigoroaiei spune că, de atunci, Alexandru om nu a mai fost. Se târa în cârjă de ici-acolo. A murit greu. Se zbuciuma între dorul de ţara lui şi Maria, care rămânea fată bătrână, fără zestre şi fără nici-o meserie.

 

Peţiţul Mariei

 

Când Maria s-a ridicat fată de măritat, Varvara văzând că timpul trece şi nimeni n-o peţeşte, l-a tocmit pe moş Smochină, naşul ei, ca să-i aducă peţitori.

-    Piatra cea din casă, a zis el, nu se poate scoate cu te miri ce şi mai nimic. Are fata ceva sau n-are?

-    Are naşule, are zestre ca orice fată de măritat. Are zestrea mamei mele: patru perne, o plapumă, o saltea de lână şi o scoarţă. Maria a strâns lâna, a tors-o, a vopsit-o. A mai meşterit şi nişte perdele de bumbac,o faţă de masă şi nişte carpete. Cam atâta, că dacă n-avem pământ, in şi cânepă nu-i unde semăna. Ca să cumperi, e mai greu. Da’ Maria citeşte cărţi. Şi asta se spune că-i zestre. În cărţi găseşti multă înţelepciune găseşti.

-    Cine şi-a măritat fata cunoaşte ce-s greutăţile vieţii. Cu fata ta e mai greu. Eu nu pot să-i aduc un ţăran, că ţăranul vrea pământ, n-o ia pe Maria. Şi-atunci Maria se face că nu se duce după ţăran, că s-ar ţine şi ea cu nasul pe sus. Maria asta vede mai departe decât tine. Şi-a dat seama la vreme că n-o ia flăcăul din sat şi-atunci s-a retras cu capul pe sus. Ce peţitori să-i aduc? Dacă ar fi frumoasă, da tu vezi cum îi: goala, nici frumoasă, da fudulă. Drept că-i deşteaptă şi prefectul a zis asta…Stai că-am găsit. Îi bună de preoteasă!

-    Fă cum ştii că-i mai bine, naşule! I-om da-o pe poliţe, că-i singura fată. O munci Costică pentru dânsa, ca să-i achite dota.

 

Trista poveste a fetei de ţărani

 

Toată săptămâna Varva s-a pregătit de peţitori zestrea din sipet a fost scoasă şi înşirată prin casă. Duminică pe mehedeanul morii a intrat o şarabană cu trei oameni. Unul era viitorul mire, iar ceilalţi – tatăl băiatului şi-un unchi. Varvara i-a poftit în casă şi-a pus să-i servească , ca pe oaspeţi.

- Nu vă deranjaţi, s-a ridicat unchiul, noi am venit după afaceri, nu după mese. Ce-i daţi fetei, asta vrem să ştim!

Unchiul s-a apropiat de zestre:

-    Frumoasă zestre n-am ce zice. Cu zestrea m-am cam lămurit. Aşa că să vedem cum stăm cu poliţele. Dacă-i daţi fetei poliţe în valoare de zece hectare pământ, batem palma!

-    N-am de unde da atâţia bani. Mai mult decât ca pentru cinci, şase hectare, nu vă gândiţi, a intrat în vorbă Varvara. Băiatul are nevoie să se însoare ca să se preoţească, nu fata să se mărite. parcă ce fată se duce cu fuga după preot? Cele cu carte vor şi ele alţi băieţi. Cele bogate trebuie să ştie să facă faţă. Şi cu Maria, iaca nu mi-e ruşine.

 

Dar tatăl şi unchiul nici nu au mai vrut să asculte. Ş-au urcat în şarabană şi nu s-au mai oprit până în drum, aşteptându-l pe tânăr ca să meargă la alt peţi.

-    Apoi mie-mi place cum arată Maria, a vorbit în cele din urmă tânărul, pe nume Pavel. Miercuri voi veni ca să mergem la declarat. O iau pe poliţe cum aţi spus.

Aşa s-a măritat Maria. Cât despre poliţe au rămas în păstrarea ei. Dar orice vorbă a preotului, orice gest al lui, dar mai ales al neamurilor, o făcea să tresară, să se înspăimânte chiar. Într-o noapte, când Pavel era plecat în satul vecin, neamurile i-au trecut pragul:

-    Ce-ai făcut cu poliţele?L-aţi păcălit pe Pavel, şarlatanilor! Adă-le încoace!

Şi-au prins să răscolească prin casă. Era o iarnă geroasă. Maria a luat poliţele şi s-a furişat afară, ascunzându-se într-un stog cu fân. A stat acolo până ce s-au săturat de căutat şi-au plecat. Apoi a căzut la pat. Curând s-a zvonit că i se usucă plămânii şi doctorii nu mai au ce-i face. Zbuciumul lui Alexandru pe patul de moarte avea s-o urmărească şi pe dânsa.

 

La moară

 

Pe la sfârşitul lui februarie, Maria se sfârşea.

-    Când ai să simţi că trebuie să mor, să mă duci la locul naşterii mele, îi spunea ea preotului. Că de mori printre străini sufletul nu-ţi mai iese din oase, te îngroapă cu tot sufletul şi n-ai odihnă cum n-are tata Alexandru. Că se zbuciumă de dor pentru ţărâna care l-a născut.

Câteva zile mai târziu, Pavel a adus-o la moară. Era mică şi slabă ca un copil. Şi-a luat iertare de la preot şi de la mamă, s-a urcat pe  cuptor, cu faţa la perete şi-a murit.

 

În vară au dat frigurile. Şi boala nimeni nu o putea stăpâni. Zadarnic cei atinşi de molimă beau ceai de pelin şi îşi vărsau fierea. Era în mijlocul verei şi Varvara se acoperise cu o plapumă şi-o scoarţă. Tremura şi ardea. Într-o dimineaţă au găsit-o şi pe ea fără suflare.

 

Toate s-au uitat… Numai locului i se mai spune şi astăzi La moară.

download from google play download from apple store

 

loading...
Legenda Dorohoiului: Bărbatul care a alergat toată viaţa după o…himeră


 

Cătălina CHIRU
Geniul exmatriculat din liceul botoșănean: Şi faţă de alţii şi faţă de mine însumi, nedreptatea mi-a fost totdeauna odioasă
Astăzi se împlinesc 151 de ani de la nașterea, la Botoșani, a celui mai mare istoric al românilor. 
În așteptarea unui moment istoric: Cum a mutat Iorga clopotnița Bisericii-simbol și documentul secret ascuns în zid acum mai bine de un secol - FOTO
Luna aceasta, orașul cunoscut de vreo jumătate de secol drept Târgul Doamnei - probabil cea mai frumoasă denumire pe care o poate primi o așezare - va consemna încă un moment istoric.
”Școala” de genii, locul din Botoșani care a dat țării minți luminate, de la academicieni la scriitori și pictori: Am devenit profesor, poate şi datorită acestei pregătiri iniţiale
Lumea academică este în doliu. Unul dintre cei mai mari lingviști ai țării - absolvent al unei școli botoșănene - a trecut la cele veșnice.
S-a stins un medic botoșănean - Trei generații, trei oameni de valoare, trei povești impresionante de viață - FOTO
O veste tristă ne-a reamintit povestea fascinantă a unei familii de botoșăneni. Un preot și doi medici, destine de excepție, care au scris istorie în teologie și în medicină.
Povestea unei spargeri cu autori neidentificați nici după 20 de ani și un obiect care leagă aproape misterios trei familii cu blazon
Un loc din nordul județului Botoșani are o poveste incredibilă, ce poate deveni oricând subiectul unui film documentar cu accente dramatice pe destinul unei familii care a dat țării politicieni de primă mână, scriitori de excepție, artiști și încă mulți oameni destoinici.
În căutarea bradului sădit de Iorga, martorul care s-a întors la Ipoteşti şi a murit în ziua comemorării lui Eminescu – GALERIE FOTO
A fost secretarul particular al lui Nicolae Iorga. Profesor la clasa palatină, unde învăța viitorul rege Mihai. A scris sute de studii și a semnat cărți ce s-au bucurat în timp de aprecierea multor oameni de seamă. Înainte de a muri a revenit la Ipotești, în căutarea bradului argintiu.
Cum îl sărbătoreau botoșănenii pe Enescu acum 90 de ani, o întâlnire emoționantă între un copil și un geniu al muzicii - FOTO               
După aproape un secol, Botoșanii nu mai au aproape nimic din gloria orașului de odinioară. Parfumul fostelor grădini ce concurau cu cele ale marilor capitale europene, casele modelate în linii arhitectonice care mai păstrează și astăzi, chiar în ruină fiind, parfumul de epocă, oamenii pentru care arta însemna mai mult decât colecții de fotografii lângă monumente suferinde... 
INTERVIU - Alexandru Hriscu și Botoșaniul de odinioară: Există o lipsă de patriotism local și o indiferență crasă la nivelul autorităților care ar trebui să se ocupe de patrimoniul orașului
”Această pagină tratează file din istoria vizuală și documentară a oraşului Botoşani din diferite surse documentare online sau offline. Pentru amintirea vremurilor trecute, tuturor botoșănenilor de pretutindeni”. Este descrierea uneia dintre cele mai urmărite și îndrăgite pagini din mediul virtual, Botoșaniul de odinioară.
În martie 1990 a aplanat conflictul de la Târgu Mureş, botoşăneanul lăudat de Vasile Milea care i-a refuzat pe ruşi şi l-a înfruntat de Iliescu
Erou sau ”personaj coleric”? Militar de carieră sau un simplu supus? Curajos sau dornic de afirmare? Poate că nici un alt general al Armatei Române nu a fost atât de controversat ca acest botoșănean care, dincolo de gradele militare, s-a bucurat și de distincții civile precum titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Botoșani.
Un oraș la limita supraviețuirii: Industria glorioasă transformată în ruine, abandonată sau fărâmițată în doar câțiva ani
Locul care în urmă cu jumătate de secol producea utilaje și echipamente căutate în întreaga lume se mai mândrește, în anul de grație 2021, doar cu titlul de oraș cu cel mai curat aer din România.
Mințile luminate care au făcut istorie: Primul doctor în medicină din Moldova, botoșăneanul care a luptat cu varicela și a învins holera
În urmă cu 100, chiar 200 de ani, Botoșanii aveau parte de oameni cultivați, străluciți, îndrăzneți. Oameni care au luptat cu molime dintre cele mai cumplite și le-au învins.
Kilometrul zero al culturii naționale, locul din Botoșani pe care comuniștii voiau să îl declare ”rezervație de arhitectură urbană” – GALERIE FOTO
Locul nașterii poetului Mihai Eminescu. Biserica în care a fost botezat Mihai Eminescu. Vechi străzi de promenadă, clădiri care poartă în ziduri neștiute povești de dragoste sau secretele niciodată aflate ale comercianților de tot soiul. Un ansamblu urban unic în Moldova, o bogăție ignorată și abandonată astăzi.
”Copilul etern” al teatrului românesc a jucat pe scena de la Botoșani: A fost o perioadă fericită din viața mea / Îmi plăceau oamenii care umpleau până la refuz sălile de spectacol GALERIE FOTO
I se spune actrița-veselie, actrița-poveste. Însă, mai presus de toate, este ”copilul etern” al teatrului românesc. În acest an împlinește 80 de ani de viață, un destin de excepție, o carieră dedicată artei, o călătorie de șase decenii care a cotit, o vreme, și către Botoșani.
Cum petrecea Paștile anticomunistul condamnat la moarte și executat de Securitate la Botoșani / De ce americanii nu au mai ajuns niciodată
Condamnat la moarte de comuniști, s-a predat singur la Securitate, pentru a-și proteja familia. Folosit ca agent dublu, i-a trădat pe comuniști și s-a alăturat iarăși Rezistenței din munți. Prins din nou, a fost condamnat fără proces și împușcat pe poligonul Penitenciarului Botoșani.
Fostul director de la Europa Liberă, mărturisiri despre ”Botoșanii copilăriei mele”: Ne lumina și ne sfințea doar poezia lui Eminescu – GALERIE FOTO
”Aici Mircea Carp, să auzim numai de bine!” Sunt cuvintele pe care părinții și bunicii noștri le-au ascultat ani la rând, cu urechea lipită de aparatul de radio, prin vocea celebră de la Vocea Americii sau Europa Liberă. Într-o vreme în care acest gest - ascultarea celor două posturi de radio - te putea duce în pușcăria comunistă...
Rana de pe obrazul Orașului Geniilor: Destinul dureros al casei care se prăbușește sub ochii noștri – GALERIE FOTO
În mijlocul orașului care a dat țării cel mai mare istoric și savant, o casă rezistă de mai bine de două secole, parcă anume spre a ne aminti că, acolo unde rădăcinile putrezesc, tulpina rămâne fără viață iar rodul se usucă și cade.  
”Pe cine invităm la video” - Mineriada și botoșănenii, secvența care a făcut carieră: Ne dăm foc la toate autobuzele, asta a fost înţelegerea - FOTO&VIDEO
Greva minerilor din Lupeni, care în urmă cu o săptămână s-au blocat în subteran, a declanșat un adevărat remember istoric, televiziunile naționale întrecându-se în a redifuza imaginile care au îngrozit lumea la mijlocul anului 1990.
Nepoata lui Sadoveanu a debutat pe scena de la Botoșani, povestea unui interviu care a durat 500 de kilometri: S-a năpustit asupra mea să mă felicite și a refuzat să coboare
S-a bucurat de gloria lui, dar a și suferit după moartea scriitorului, când comuniștii nu au vrut să o mai știe în țară. O carieră în teatru începută la Botoșani, care continuă și astăzi, după zeci de ani de străinătate.
Tânărul Ceaușescu pe scena Teatrului ”Mihai Eminescu”, spectacolul ”monumental” care a adunat toată suflarea artistică a orașului - FOTO
În ianuarie 1978, Nicolae Ceaușescu împlinea 60 de ani de viață și nu mai puțin de 45 de ani de activitate revoluționară. De 11 ani conducea Partidul Comunist și ducea România ”pe cele mai înalte culmi ale socialismului”.
Cum arătau mătușile lui Eminescu și cum îl descrie pe Mihai chiar fratele său: Când râdea, râdea cu mare poftă, râs sincer – GALERIE FOTO
Sărăcia Botoșanilor, atât de des invocată în rapoarte, studii, statistici, nu ține doar de lipsa banilor, a investitorilor, a locurilor de muncă. Ci mai ales de lipsa de perspectivă atunci când vine vorba de a dezvolta și promova ceea ce există deja.
Sondaj
Credeți că se vor termina la timp lucrările la drumul Botoșani - Târgu-Frumos, adică la data de 12 mai 2023?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
"Mama, tata vor fi foarte fericiți. Ei m-au susținut întotdeauna în ceea ce fac. Dar modelul meu în viață a fost fratele meu. Mai mare cu trei ani, pompier de meserie, în el am văzut întotdeauna ambiție, perseverență",...
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.9090 lei
USD
Dolarul SUA
4.7494 lei
CHF
Francul elveţian
5.0470 lei
GBP
Lira sterlină
5.8036 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.5814 lei
XAU
Gramul de aur
273.2231 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2485 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.2442 lei
AUD
Dolarul Australian
3.3726 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.7215 lei
CZK
Coroana Cehească
0.2016 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6598 lei
Vremea
astăzi
Botosani
18.4 o C
Dorohoi
16.3 o C
Bucecea
18.0 o C
Darabani
15.7 o C
Saveni
16.6 o C
Ştefăneşti
18.6 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2022 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.