Botoşanii de altădată
MISTERUL ascuns din nordul Botoșanilor și cel mai mare proces din istoria României moderne, cu Titu Maiorescu avocat - GALERIE FOTO

Povestea începe în urmă cu aproape două secole și continuă și astăzi, prin pașii turiștilor care calcă nedumeriți pe un tărâm ce pare să nu mai aparțină nimănui.

Pe ocolite, drumul până la cimitirul evreiesc din Darabani se abate prin afara oraşului. Maşina coteşte brusc la stânga, lasă în urmă şoseaua care se năpusteşte spre Rădăuţi-Prut, pentru a încerca - e adevărat, cu prudenţă şi roată înceată - câmpul deja tomnatic. Un pâlc verde, mai degrabă un acoperământ, se iveşte în faţă. Acoperământ pentru că, la propriu, acoperă o istorie de aproape două secole.

 

Turiştii veniţi la Zilele Nordului îşi fac cu greu loc printre pietrele din cimitir. Curiozitate, fascinaţie, istorie a unui loc parcă anume ascuns, privirile turiştilor - copii, tineri, vârstnici - scotocesc necontenit şi într-o parte şi în alta. Un părinte îi explică fiului pe îndelete cine sunt cei care odihnesc acolo. Copilul, curiozitatea înnăscută, întoarce îndărăt alte zeci de întrebări.

 

 

Un cimitir și o istorie în paragină

 

Un dărăbănean get-beget, Ionel David, cel căruia i-a revenit şi rolul de ghid, recunoaşte că, în cei 50 de ani pe care îi va rotunji curând, abia în urmă cu o săptămână călcase în cimitirul cu pricina. Primul cimitir evreiesc din Darabani a fost folosit de la înființarea târgului, în 1838, și până în 1883, după care un al doilea a fost dat în folosință. Din primul nu mai există aproape nimic, cel puțin nu la suprafață. A fost prea în calea târgoveților...

 

”Acesta este al doilea cimitir din Darabani, primul fiind chiar în oraş, pe primul loc dat de Theodor Balş la întemeierea târgului, la 1837. Cimitirul vechi evreiesc a fost foarte deteriorat de localnici, fiind foarte aproape oamenii au luat piatră de acolo, mulţi şi-au făcut case. Astăzi mai există acolo doar câteva pietre de mormânt”,

Ionel David, bibliotecar Biblioteca Orăşenească Darabani

 

Când cimitirul evreiesc a devenit neîncăpător, comunitatea a primit un alt loc, care se întinde pe o suprafață de aproape 10.000 de metri pătrați. Prea exact nu se știe, la fel cum nimeni din Darabani nu știe, astăzi, câți oameni sunt înmormântați aici.

 

”Sunt foarte multe morminte aici, ceea ce ne spune cât de mare era comunitatea evreiască din Darabani. Nu ştim cu exactitate situaţia juridică a cimitirului, dar, se pare, terenul ar aparţine comunităţii evreieşti. Eu, ca dărăbănean de aproape 50 de ani, am fost în acest cimitir abia duminica trecută. Am descoperit aici că cimitirul este foarte spectaculos. Există şi o casă a rabinului, a fost puţin reabilitată de copiii evreilor care au emigrat din Darabani în anii 50-60, dar acum, după cum vedeţi, cimitirul este într-o avansată stare de paragină. Tot aici este îngropat şi ultimul evreu care a locuit în Darabani,

Ionel David

 

 

”Învoiala”, mierea care a atras mii de evrei la Darabani

 

Povestea evreilor în Darabani începe în prima jumătate a secolului al XIX-lea, mai exact în anii 1839, când Theodor Balş face ”Învoiala” cu locuitorii minoritari ai târgului.

 

Spun cronicile, „Învoiala” oferea comercianților evrei „loc pentru spital, școală și mormânturi”, dar și diverse facilități economice, precum dreptul, garantat pentru 25 de ani,  de a locui gratuit și de a face comerț în casele din centrul orașului.

 

Este motivul pentru care târgul devine atractiv pentru evrei, care prind a-şi construi în mare grabă dughene şi locuinţe ale căror urme se mai zăresc şi azi prin centrul Darabanilor.

 

Efectul se vede şi în numărul de locuitori care creşte de la un an la altul, astfel că în 1899, localitatea cu patru cătune (Darabani, Corneşti, Teioasa şi Bajura) avea 6.706 locuitori, din care 4.192 de religie ortodoxă, 2.492 mozaici (evrei) şi 42 catolici. Poate şi ca o consecinţă a ”Învoielii”, în 1874, în târg erau 40 de crâșmari evrei, plus meşteşugari de toate soiurile: croitori, cizmari, cojocari, stoleri, măcelari, harbagii, hamali. Toţi odihnescu astăzi în cimitirele din Darabani.

 

Tot aici au fost înmormântaţi şi ultimii doi supraviețuitori ai comunităţii evreieşti din Darabani, Mois Tălmaciu și Aizic, târgoveţi de care îşi amintesc orăşenii de astăzi, amândoi stingându-se din viaţă după 1980.

 

Niciun evreu nu mai trăieşte astăzi în Darabani. Iar urmaşii celor care au murit ajung foarte rar aici. Sau aproape deloc.

 

 

Cel mai mare proces din istoria justiției românești de până la 1878

 

Pe 21 mai 1877 “are loc la Darabani revolta ţăranilor români împotriva târgoveţilor evrei, când târgul este devastat, dughenile răvăşite”, aflăm de la  Dumitru Haha Voicăuţi.

 

Bătaia, căci a fost o bătaie generală între evrei şi târgoveţii români, nu avea niciun fel de conotaţii antisemite, aşa cum va aprecia în 1878 chiar Titu Maiorescu.

 

În septembrie 1878 are loc la Tribunalul din Dorohoi procesul locuitorilor din Darabani (70 de ţărani fuseseră arestaţi în urma buntului din 1877). A fost unul dintre primele mari procese colective din istoria României moderne şi, se spune, şi cel mai mare. Procesul a suscitat interesul presei românești și internaționale din acele timpuri.

 

Avocatul evreilor a fost însuşi Titu Maiorescu, la proces fiind prezent şi Nicolae Ionescu (deputat şi avocat), George Cimara (avocat). În urma procesului, toţi cei 70 de ţăranii arestaţi ca participanţi la revolta din 1877 au fost achitaţi, fără plata despăgubirilor civile.

 

 

Cimitirele în paragină, în grija cui?

 

În acest moment, la nivelul întregii ţări sunt 810 cimitire evreieşti, iar dintre acestea mai mult de 750 de află în localităţi în care, de zeci de ani, nu mai trăieşte nici un evreu, cum este şi situaţia Darabanilor.

 

Potrivit unei situaţii care aparţine Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, publicată în 2007 sub titlul Memoria cimitirelor evreieşti, în judeţul Botoşani au fost contabilizate 13 cimitire evreieşti, acestea figurând în mai multe localităţi, şi anume: Botoşani, Bucecea, Frumuşica, Săveni, Suliţa, Ştefăneşti, Dorohoi, Darabani, Mihăileni şoi Rădăuţi Prut. 

 

Din păcate, mai ales în localităţile în care nu mai vieţuieşte nici un reprezentant al comunităţii, cimitirile se sufocă într-o cruntă părăsire. Natura a marcat vizibil locurile în care nimeni nu se mai încumetă să pătrundă, vegetaţia sălbatică făcând oricum aproape imposibil acest lucru.

 

Fără discuţie, responsabilitatea revine integral comunităţii, prin Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, care în anul 2006 a adoptat un Program de măsuri care prevede ca, din resursele proprii, să fie îngrijite aceste cimitire.

 

”Suntem conştienţi că avem o datorie sacră, care decurge din calitatea noastră de evrei – să ne cinstim părinţii şi strămoşii. Respectul nostru constă şi în grija faţă de cimitirele unde sunt îngropaţi, unde îşi veşnicesc numele”, spun reprezentanţii Federaţiei.

 

Printre măsurile pe care le aveau în vedere găsim: asigurarea mijloacelor minime de întreţinere (motocositoare), eliminarea şi stoparea vegetaţiei sălbatice, dar şi reabilitatea monumentelor căzute.

 

Poate că nu este prea târziu ca şi cimitirul din Darabani să fie beneficiar al acestui plan de măsuri. Este locul în care odihnește istoria şi unde natura, după cum se vede, îi este astăzi singurul acoperământ.

 

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
Geniul exmatriculat din liceul botoșănean: Şi faţă de alţii şi faţă de mine însumi, nedreptatea mi-a fost totdeauna odioasă
Astăzi se împlinesc 151 de ani de la nașterea, la Botoșani, a celui mai mare istoric al românilor. 
În așteptarea unui moment istoric: Cum a mutat Iorga clopotnița Bisericii-simbol și documentul secret ascuns în zid acum mai bine de un secol - FOTO
Luna aceasta, orașul cunoscut de vreo jumătate de secol drept Târgul Doamnei - probabil cea mai frumoasă denumire pe care o poate primi o așezare - va consemna încă un moment istoric.
”Școala” de genii, locul din Botoșani care a dat țării minți luminate, de la academicieni la scriitori și pictori: Am devenit profesor, poate şi datorită acestei pregătiri iniţiale
Lumea academică este în doliu. Unul dintre cei mai mari lingviști ai țării - absolvent al unei școli botoșănene - a trecut la cele veșnice.
S-a stins un medic botoșănean - Trei generații, trei oameni de valoare, trei povești impresionante de viață - FOTO
O veste tristă ne-a reamintit povestea fascinantă a unei familii de botoșăneni. Un preot și doi medici, destine de excepție, care au scris istorie în teologie și în medicină.
Povestea unei spargeri cu autori neidentificați nici după 20 de ani și un obiect care leagă aproape misterios trei familii cu blazon
Un loc din nordul județului Botoșani are o poveste incredibilă, ce poate deveni oricând subiectul unui film documentar cu accente dramatice pe destinul unei familii care a dat țării politicieni de primă mână, scriitori de excepție, artiști și încă mulți oameni destoinici.
În căutarea bradului sădit de Iorga, martorul care s-a întors la Ipoteşti şi a murit în ziua comemorării lui Eminescu – GALERIE FOTO
A fost secretarul particular al lui Nicolae Iorga. Profesor la clasa palatină, unde învăța viitorul rege Mihai. A scris sute de studii și a semnat cărți ce s-au bucurat în timp de aprecierea multor oameni de seamă. Înainte de a muri a revenit la Ipotești, în căutarea bradului argintiu.
Cum îl sărbătoreau botoșănenii pe Enescu acum 90 de ani, o întâlnire emoționantă între un copil și un geniu al muzicii - FOTO               
După aproape un secol, Botoșanii nu mai au aproape nimic din gloria orașului de odinioară. Parfumul fostelor grădini ce concurau cu cele ale marilor capitale europene, casele modelate în linii arhitectonice care mai păstrează și astăzi, chiar în ruină fiind, parfumul de epocă, oamenii pentru care arta însemna mai mult decât colecții de fotografii lângă monumente suferinde... 
INTERVIU - Alexandru Hriscu și Botoșaniul de odinioară: Există o lipsă de patriotism local și o indiferență crasă la nivelul autorităților care ar trebui să se ocupe de patrimoniul orașului
”Această pagină tratează file din istoria vizuală și documentară a oraşului Botoşani din diferite surse documentare online sau offline. Pentru amintirea vremurilor trecute, tuturor botoșănenilor de pretutindeni”. Este descrierea uneia dintre cele mai urmărite și îndrăgite pagini din mediul virtual, Botoșaniul de odinioară.
În martie 1990 a aplanat conflictul de la Târgu Mureş, botoşăneanul lăudat de Vasile Milea care i-a refuzat pe ruşi şi l-a înfruntat de Iliescu
Erou sau ”personaj coleric”? Militar de carieră sau un simplu supus? Curajos sau dornic de afirmare? Poate că nici un alt general al Armatei Române nu a fost atât de controversat ca acest botoșănean care, dincolo de gradele militare, s-a bucurat și de distincții civile precum titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Botoșani.
Un oraș la limita supraviețuirii: Industria glorioasă transformată în ruine, abandonată sau fărâmițată în doar câțiva ani
Locul care în urmă cu jumătate de secol producea utilaje și echipamente căutate în întreaga lume se mai mândrește, în anul de grație 2021, doar cu titlul de oraș cu cel mai curat aer din România.
Mințile luminate care au făcut istorie: Primul doctor în medicină din Moldova, botoșăneanul care a luptat cu varicela și a învins holera
În urmă cu 100, chiar 200 de ani, Botoșanii aveau parte de oameni cultivați, străluciți, îndrăzneți. Oameni care au luptat cu molime dintre cele mai cumplite și le-au învins.
Kilometrul zero al culturii naționale, locul din Botoșani pe care comuniștii voiau să îl declare ”rezervație de arhitectură urbană” – GALERIE FOTO
Locul nașterii poetului Mihai Eminescu. Biserica în care a fost botezat Mihai Eminescu. Vechi străzi de promenadă, clădiri care poartă în ziduri neștiute povești de dragoste sau secretele niciodată aflate ale comercianților de tot soiul. Un ansamblu urban unic în Moldova, o bogăție ignorată și abandonată astăzi.
”Copilul etern” al teatrului românesc a jucat pe scena de la Botoșani: A fost o perioadă fericită din viața mea / Îmi plăceau oamenii care umpleau până la refuz sălile de spectacol GALERIE FOTO
I se spune actrița-veselie, actrița-poveste. Însă, mai presus de toate, este ”copilul etern” al teatrului românesc. În acest an împlinește 80 de ani de viață, un destin de excepție, o carieră dedicată artei, o călătorie de șase decenii care a cotit, o vreme, și către Botoșani.
Cum petrecea Paștile anticomunistul condamnat la moarte și executat de Securitate la Botoșani / De ce americanii nu au mai ajuns niciodată
Condamnat la moarte de comuniști, s-a predat singur la Securitate, pentru a-și proteja familia. Folosit ca agent dublu, i-a trădat pe comuniști și s-a alăturat iarăși Rezistenței din munți. Prins din nou, a fost condamnat fără proces și împușcat pe poligonul Penitenciarului Botoșani.
Fostul director de la Europa Liberă, mărturisiri despre ”Botoșanii copilăriei mele”: Ne lumina și ne sfințea doar poezia lui Eminescu – GALERIE FOTO
”Aici Mircea Carp, să auzim numai de bine!” Sunt cuvintele pe care părinții și bunicii noștri le-au ascultat ani la rând, cu urechea lipită de aparatul de radio, prin vocea celebră de la Vocea Americii sau Europa Liberă. Într-o vreme în care acest gest - ascultarea celor două posturi de radio - te putea duce în pușcăria comunistă...
Rana de pe obrazul Orașului Geniilor: Destinul dureros al casei care se prăbușește sub ochii noștri – GALERIE FOTO
În mijlocul orașului care a dat țării cel mai mare istoric și savant, o casă rezistă de mai bine de două secole, parcă anume spre a ne aminti că, acolo unde rădăcinile putrezesc, tulpina rămâne fără viață iar rodul se usucă și cade.  
”Pe cine invităm la video” - Mineriada și botoșănenii, secvența care a făcut carieră: Ne dăm foc la toate autobuzele, asta a fost înţelegerea - FOTO&VIDEO
Greva minerilor din Lupeni, care în urmă cu o săptămână s-au blocat în subteran, a declanșat un adevărat remember istoric, televiziunile naționale întrecându-se în a redifuza imaginile care au îngrozit lumea la mijlocul anului 1990.
Nepoata lui Sadoveanu a debutat pe scena de la Botoșani, povestea unui interviu care a durat 500 de kilometri: S-a năpustit asupra mea să mă felicite și a refuzat să coboare
S-a bucurat de gloria lui, dar a și suferit după moartea scriitorului, când comuniștii nu au vrut să o mai știe în țară. O carieră în teatru începută la Botoșani, care continuă și astăzi, după zeci de ani de străinătate.
Tânărul Ceaușescu pe scena Teatrului ”Mihai Eminescu”, spectacolul ”monumental” care a adunat toată suflarea artistică a orașului - FOTO
În ianuarie 1978, Nicolae Ceaușescu împlinea 60 de ani de viață și nu mai puțin de 45 de ani de activitate revoluționară. De 11 ani conducea Partidul Comunist și ducea România ”pe cele mai înalte culmi ale socialismului”.
Cum arătau mătușile lui Eminescu și cum îl descrie pe Mihai chiar fratele său: Când râdea, râdea cu mare poftă, râs sincer – GALERIE FOTO
Sărăcia Botoșanilor, atât de des invocată în rapoarte, studii, statistici, nu ține doar de lipsa banilor, a investitorilor, a locurilor de muncă. Ci mai ales de lipsa de perspectivă atunci când vine vorba de a dezvolta și promova ceea ce există deja.
La Saveni evreii au fost mai practici. Au vandut sinagoga si acum e restaurant!!!
23 noiembrie 2019, 15:53
Sondaj
Credeți că se vor termina la timp lucrările la drumul Botoșani - Târgu-Frumos, adică la data de 12 mai 2023?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
"Mama, tata vor fi foarte fericiți. Ei m-au susținut întotdeauna în ceea ce fac. Dar modelul meu în viață a fost fratele meu. Mai mare cu trei ani, pompier de meserie, în el am văzut întotdeauna ambiție, perseverență",...
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.9090 lei
USD
Dolarul SUA
4.7494 lei
CHF
Francul elveţian
5.0470 lei
GBP
Lira sterlină
5.8036 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.5814 lei
XAU
Gramul de aur
273.2231 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2485 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.2442 lei
AUD
Dolarul Australian
3.3726 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.7215 lei
CZK
Coroana Cehească
0.2016 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6598 lei
Vremea
astăzi
Botosani
18.4 o C
Dorohoi
16.3 o C
Bucecea
18.0 o C
Darabani
15.7 o C
Saveni
16.6 o C
Ştefăneşti
18.6 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2022 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.