Știrea zilei
Povestea fabuloasă a omului născut odată cu satul: La o lună după nuntă pleacă la război, tată pentru 12 copii, la 80 de ani zboară în America, la aproape 100 înfruntă pandemia în Italia

Istoria de 100 de ani a unui sat într-o viață de om.

Viața lui Moș Ionică. Pe 6 ianuarie 1922, într-un sătuc mic format din venetici - așa cum erau priviți pe atunci săracii veniți după pământ din la fel de săraca Bucovină – se năștea primul prunc.

 

Abia ieșiți din război, fuseseră atrași de mirajul pământului. Asta li se promisese dacă își lasă casele din Bucovina și vin către Prut, în Botoșani, să întemeieze aici case, familii, comunități. Primii oameni au sosit în 1921, împinși peste dealuri și văi de reforma agrară. În Satul Nou, așa cum s-a numit inițial, au prins a-și ridica, la început bordeie, apoi câte o fărâmă de casă. Satul Nou a devenit Ceir, înghițit apoi de mai marele Todireni.

 

 

Nu era vreme nici de plâns, nici de horit. Au pus laolaltă necazurile, s-au gospodărit cum știau de acasă. S-au căsătorit, iar odată cu copiii a venit peste ei, din nou, războiul. După război foamete, comunism, colectivizare, altă foamete, viață pe cartele și cu program la lumină, libertate și postcomunism.

 

100 de ani și 12 copii făcuți cu Adela, buna femeie luată de Ionică din neamul Tofanilor. Soția s-a prăpădit la 86 de ani. Dintre cei 12 copii, mai trăiesc astăzi 9. Cu nepoți mulți, împrăștiați și ei prin orașe mai mari sau mai mici, prin târgurile Italiei sau în îndepărtate Americi. Acasă, în Ceir, Moș Ionică își lustruiește în fiecare seară singurătatea. Care atârnă mai greu parcă decât cei 100 de ani.

 

Gelu Tofan, omul de afaceri care a așezat Todirenii pe multe hărți, visa pentru Ceir o sărbătoare mare.

 


(Gelu Tofan)

 

În centrul ei se afla Ionică Juravle, omul de o vârstă cu satul. Și un monument mai plănuia Gelu Tofan, cu o monografie bine realizată, cu istorii nespuse până azi, cu povești de viață și de moarte. Nu știa omul de afaceri – în primăvara-vara lui 2021 - că își trăia propriul sfârșit.

 

Moș Ionică a rămas și mai singur după plecarea lui Gelu Tofan. Singur cu povestea celor 100 de ani pe care îi poartă cu demnitate.  

 

E bucuros că mintea îi este întreagă. Înmulțește, împarte, se bagă chiar și la ”regula de trei sferturi”. Ochii s-au lăsat cotropiți de o albeață ce îl sâcâie. Apoi oleacă auzul, oleacă mersul… A trecut și peste un atac cerebral, s-a clătinat nițel, dar nu pentru mult timp. Avea 80 de ani când a zburat în America. La aproape 100 a plecat în Italia. L-a prins pandemia și greu, greu a ajuns înapoi, în căsuța tăcută și plină de forografii. Are mulți copii prin lume și o uriașă singurătate acasă, la Ceir. Cu toate acestea, știe că aici, în pământul natal, inima lui bate cel mai bine. Și nu are de gând să plece nicăieri. Pentru că nu se teme de nimic. Nici măcar de moarte!

 

 

 

 

 

Ionică, primul copil al satului Ceir

 

-Moș Ionică, sunteți primul copil născut în satul Ceir, acum 100 de ani. Ce știți despre ce s-a petrecut atunci, după război, prin partea asta de țară?

 

-Era prin 1920, da, după Primul Război Mondial. După ce s-a terminat războiul, oamenilor li s-a spus așa: care vreți să mergeți în Regat primiți 5 ha de pământ și un loc de casă. Așa le-a dat! Aici era pustiu. De la comuna Todireni până la comuna Albești este un interval care era gol pe atunci. Și golul acesta era stăpânit de Spitalul Spiridon de la Iași. Când s-a făcut exproprierea a băgat coloniștii aici. Erau două partide atunci, liberalii și țărăniștii. Și au decis să îi trântească pe venetici într-o vale adâncă, iar oamenii au refuzat. Vorbim despre oameni din fostul județ Rădăuți și Suceava.

 

-Părinții dvs. au venit și ați început a ridica aici case. Aveau cu ce?

 

-Făceam case pe loturile noastre aici, în partea asta care se numește Ceir. La început erau două-trei case. De fapt era bordei, nu casă. Oamenii erau foarte săraci. Și tineri! Au mai adus lemne de prin Bucovina, cu căruța cu cai, cum era pe atunci. Și apoi a început a se ridica așa, câte o casă... Prima a fost a unui unchi al meu, bunic al lui Gelu (Gelu Tofan, nota red.). Astea două case. Eu în acel an m-am născut. Pe 6 ianuarie 1922. Primul copil născut aici. Pentru că mai veniseră familii cu copii. Și după mine s-au mai născut... Și așa a fost începutul satului. Întâi s-a numit Satul Nou, ulterior a fost Ceir. Așa e și azi, după țarina din câmp. Îi spune Todireni 2, dar în arhive e Ceir.

Oamenii erau săraci. Cu timpul, de la bordei au prins să își facă și câte o casă, pe care o acopereau cu paie. Apoi cu stuf. Când a apărut stuful era ceva de lux! După stuf au venit paiele de secară. Se semăna pe atunci, pe vremea copilăriei mele, multă secară. Făceau femeile pâine de secară. Era mai greu de făcut, dar era cea mai bună pâine!

 

-Moș Ionică, ce vă amintiți din copilărie? Ați mers la școală?

 

-A fost o copilărie necăjită, pentru că aveam părinți necăjiți. Am început să merg la școală, da. Aici am fost printre primii, pentru că mi-a plăcut cartea, de asta mai și țin minte istoria. Îmi plăcea mult literatura, și la ora actuală mai citesc, dar mă mai deranjează ochii. Literatura îmi plăcea cel mai mult, citeam articole de tot felul, despre Petru Rareș, Ștefan cel Mare. Am mai citit din cărți, mai știu câte ceva. Dacă citesc îmi dau seama imediat, îmi amintesc, fac câte o revizuire. Dar eram primul copil și, părinții fiind săraci, a trebuit curând să încep cu sapa. De la 10 ani prășeam alături de părinți.

 

 

”Am plecat cu nemții și m-am întors cu rușii”

 

-Câți ani aveați când v-ați căsătorit?

 

-M-am căsătorit în anul 1943. Aveam 21 de ani. Erau vremuri grele. Am avut o soție bună, am găsit-o nu departe de mine, la două-trei case. Ne-am căsătorit în 1943, am început să avem copii. Am avut 12 copii, din care doi au murit de mici și unul acum câțiva ani, la 68 de ani.

 



Și mai am nouă copii astăzi. Dar stau singur. A murit soția la 86 de ani, are opt ani de când e plecată. Mă mai onorează oamenii, dar cea mai grea este singurătatea. Să nu o aveți, dar dacă o să o aveți să vă aduceți aminte: cea mai grea viață este singurătatea. După ce ai fost cu cineva alături, să rămâi singur e foarte greu. Am o fată în Italia, trei copii la Suceava, patru la Botoșani, unul la Iași. Mă primesc bine dacă merg la ei, dar nu e ca acasă la tine. Cuibul tău e cuibul tău!

 

-Sărăcie după război, căsătorie, familie… Și din nou război, Moș Ionică! Nu ați apucat să vă bucurați prea mult de noua viață.

 

-Da, așa este. În 1943, la o lună de la căsătorie, mi-a venit ordin, începuse războiul pe 22 iunie 1941. Aveam și un cântec: ”Pe 22 iunie/ S-a început război pe lume”. Cântam noi, militarii. Nu am stat nici o lună de zile cu soția. Nu a fost pentru noi luna de miere. M-au luat cu un an înainte pentru că războiul era în toi și a luat două contingente odată. Nu mă căsătoream, dar un unchi al meu, fără copii, a zis: căsătorește-te, măi Ionică, să rămână Adeluța aici, și ți-oi da ție casa. Dar până am venit din război, s-au băgat alte rude… Războiul m-a dus prin Ungaria, Cehoslovacia, Austria… Am stat până la terminarea războiului. Am făcut patru ani. Soția rămăsese însărcinată, când m-am întors am găsit copilul mărișor.

 

-Știați că aveți acasă un copil? Cum v-a venit vestea?

 

-Cât timp am făcut aici, la Botoșani, la Cavalerie Roșiori, am primit răspuns că soția e însărcinată. Am avut o permisie scurtă să vin acasă și atât. Am plecat cu nemții și m-am întors cu rușii. Am mers de la Botoșani până la Focșani pe jos, cu harnașamentul în spate, cu puștile, cu lăzile. Era evacuarea din 1944. Din Focșani cu trenul până la Craiova, de acolo mai departe, în Filiași. Ne-au cazat într-o școală, acolo am terminat școala de cadre pe care o începusem aici.

 

-Ați trăit, într-un fel, și cu nemții, și cu rușii...

 

-Pe o parte erau mai buni nemții. La suflet erau mai buni. Ei au pierdut războiul din cauză că acaparau. S-au întins. Au mai fost și trădări… Pe urmă au câștigat rușii. Americanii, ca să nu tragem în ei, aveau banderolă la mâini.

 

 

”Săraci au fost, și mai săraci i-am găsit”

 

-S-a terminat războiul, ați venit acasă. Cum era satul? Cum l-ați lăsat și cum l-ați găsit?

 

-Săraci au fost, și mai săraci i-am găsit. I-a cam zăbrălit de animale. Erau niște oameni necivilizați rușii, tăiau carne pe fântână, lăsau mizerie. Satul era sărac și înainte, a fost sărac și după război. A durat mulți ani până să înceapă să se ridice. Și având în vedere că familia mea a început a se aglomera, am început să mă duc pe șantier. 22 de ani am lucrat pe șantier, la Iași. Jumătate de Iași am lucrat. Soția rămânea acasă cu copiii, lucra la colectiv, iar eu munceam pe șantier.

Am muncit mult, mult la viața mea. Poate de asta și trăiesc acum. Am avut un accident cerebral acum doi ani, după moartea soţiei. Nu prea mai văd bine, un pic la mers am probleme, un pic auzul, vederea, deh, de la vârstă..., în rest judec, fac tabla împărțirii, înmulțirii, regula de trei sferturi... Așa a vrut Dumnezeu Sfântul să mă treacă prin asta.

Deși eu am prins toate necazurile de 100 de ani. De la 7 ani și până în prezent toate s-au petrecut. Și am trecut prin toate...

 

-În sătucul acesta, Moș Ionică, ați crescut 12 copii. Cum arăta căsuța aceea, cum creșteau copiii în vremuri cu mult mai grele decât ce vedem astăzi?

 

-Am făcut două case. Prima casă am făcut-o după ce am venit din război. Munceam în pădure și ne dădea cotă de lemn. Pe atunci casele se făceau cu furci, am făcut prima casă cu două odăi și o sală. În 1952 a început colectivizarea, cu câțiva oameni întâi. După 10 ani s-a făcut colectivizarea generală. Un an am lucrat la Colectiv. Cel mai greu era de bani și de haine. Oamenii mergeau la 5, la 7 km, purtau o cămașă încinsă cu o curea și... la câmp. Era muncă grea! După un an de colectivizare am plecat pe șantier. Aveam o vacă, un purcel, păsări...

 

 

 

”Eu numesc foametea al doilea război”

 

-Când ați început să simțiți că e un pic mai bine, că nu vă mai apasă așa de tare grija zilei de mâine?

 

-După ce au plecat toți copiii de acasă... După ce am plecat eu în șantier au început să plece și cei mai mărișori la muncă, la Suceava la Drumuri, ba șoferi, la colectivă, mecanic la utilaje... S-au perfecționat cu timpul. Apoi au plecat, s-au căsătorit, s-au dus la oraș. Statul pe atunci le dădea apartamente…

 

-Prin foamete cum ați trecut, Moș Ionică?

 

-Ehei! Eu numesc foametea al doilea război. Când am venit eu în 46 acasă, era seceta cea mare. Am plecat la Constanța, după mâncare. Părinții mei aveau o pereche de boi. Și mulți oameni atunci și-au vândut vacile, haine, țoale, covoare... Nu mai aveau nimic. Și plecau prin țară, chiar și prin Polonia... Eu am plecat la Constanța. Am cumpărat cu bani de la tata porumb... Atunci se numea trenul Foamea, era cârmuit de oameni. Cumpăram produse, în gară încărcam în tren și oprea după cum spuneau oamenii. Era lupta pentru mâncare.

Am mai făcut și altele. Plecam prin țară cu ulei de vândut. Aduceam pe dealuri mâncare. Culegeam grăunțe de pe urma trenurilor. Am adus brânză de la mașini de lăptărie. Aici vindeam usturoi. Lucruri grele...

 

-Ajungem și la momentul din 1989. Revoluția care ne scăpa de comunism. Ați așteptat ceva de la noii oameni care se tot perindau pe la conducere?

 

-După ce am venit din război am primit trei hectare de pământ, cu cele dinainte. La Revoluție nu am beneficiat de nimic. În armată am avut cea mai înaltă decorație, sunt veteran de război. Pentru mine nu s-a schimbat nimic.

 

-Cum s-a schimbat satul în ultimii 30 de ani?

 

-Satul s-a schimbat prin muncă. S-a ridicat, dar nu prea mult. Care a mai ieșit de afară da, se cunoaște. Dar oamenii au îmbătrânit.

 

 

”Greul e din cauză că oamenii fură. De asta țara e săracă”

 

-Moș Ionică, lumea se plânge foarte mult astăzi. Spuneți-ne cum vedeți dvs. ziua de azi, ca om trecut prin război, foamete, colectivizare, comunism... E greu astăzi, nu e greu?

 

-Să vă spun eu cum e. Astăzi avem două lucruri care balansează: și trai bun și trai mai greu. Greul e din cauză că oamenii fură. De asta țara e săracă.

 

-Nu furau și pe vremea dvs.?

 

-Nu se fura așa. Plus că nu furau că nici nu aveau ce. Astăzi se fură mulți bani. Eu nu critic, dar vreau dreptate. De trăit se trăiește mult mai bine. Copilul azi merge la școală, capătă un colac, un pahar de lapte. Unde era, înainte vreme, să merg la școală și să îmi dea ceva? Au fost timpuri în care nici mămăligă nu aveam, era bine când puneam în tășcuță o bucată de mămăligă coaptă.

Acum copiii sunt foarte răsfățați. Civilizația este astăzi la pământ. Educația... nu se mai fac pregătirile așa cum se făceau atunci. Un profesor sau un primar erau atunci ca un conducător de țară. Erau respectați, ca al doilea părinte. Ce învățam la școală era sfânt, sărutai mâna la bătrâni pe drum...

Lipsa de educație se vede foarte mult astăzi. Educația cetățenească e cea mai bună armă, de bază, de a trăi un trai civilizat. Suntem oameni, să ne respectăm unul pe altul.

 

 

”Când am terminat de făcut casa am rămas singur, au plecat copiii”

 

-Moș Ionică, aveați 80 de ani când ați plecat să vă vedeți nepoții, în America…

 

-Da, da! Că au spus ei: ia să îl chemăm noi pe bunicul. Aveam 80 de ani. Am fost la Ambasadă, apoi trei luni am stat în America.

 

-Dacă nu au venit americanii când i-ați așteptat, v-ați dus dvs. la ei!

 

-Atunci îi cunoșteam ca tovarăș de luptă, acum stăteam cu dânșii. Am mai făcut eu isprăvi și pe acolo. Dacă mă puneți la treabă, am zis, eu vă ajut. Unul era zugrav, altul parchetar, mă pricep și eu și la una și la alta... Dar eu nu știam cum e cu containerele. Am pus gunoiul într-un container greșit. Și a venit Poliția la mine. Nu știu, nu înțeleg, le-am spus. S-au lămurit ce e cu mine și m-au lăsat în pace. Dar a doua zi, era acolo un garaj, m-am apucat și am făcut curățenie la unghie! Câți dolari vă dăm, m-au întrebat americanii.

 

-Trăiți și azi în casa pe care ați construit-o singur, în care vi s-au născut copiii, în care ați îndurat și bune și rele...

 

-Aici e a doua casă. După colectivizare nu mai încăpeau copiii în casă, am stricat-o pe prima și, pe același loc, am făcut una mai mare. Când am terminat de făcut casa am rămas singur, au plecat copiii. Cam așa s-a petrecut. De opt ani... singurătatea. Mai ales noaptea. Iarna mai stau la copii. Am fost în Italia, m-a prins pandemia și nu puteam veni acasă. Am stat șase luni acolo.

 

 

”Nici de moarte nu mi-e frică!”

 

-Pandemia asta care ne-a dat peste cap. Nu vă e teamă, sunteți în categoria vulnerabilă, după cum ni se tot repetă în fiecare zi... La 100 de ani vă e frică de ceva?

 

-Nu! Nici de moarte nu mi-e frică! Eu sunt și credincios.

 

-Cum o chema pe soția dvs.?

 

-Adela. Aici sunt fotografii de familie. Aici e unchiul, fratele lui tata, cel care a venit primul în sat. Tata a venit apoi, erau amândoi necăsătoriți, aici s-au însurat. Tata era minor, nu a primit pământul pe numele lui. Ei erau orfanii Juravlea. Bunicul a rămas la Rădăuți, să păzească casa. Bunica a venit aici cu șase copii.

Acum, la 100 de ani, analizând eu, cred că era mai bine dacă rămâneam în Bucovina. Nivelul de trai era altul. Altfel de viață. Aici s-au împrăștiat niște lucruri...

 

 

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
Dezvăluire LIVE - Cum a câștigat alegerile un politician de calibru: Mergeam la cumătrii neinvitat / Aveam câte patru-cinci nunți pe noapte VIDEO
Viceprimar la Sulița, vicepreședinte al Consiliului Județean, deputat, președinte al CJ și președinte al PNL Botoșani, acestea sunt cele mai înalte funcții pe care Florin Țurcanu le-a deținut în cariera sa politică. Invitat joi la Botoșăneanul TV, actualul vicepreședinte al filialei ALDE, a dezvăluit câteva din strategiile prin care a reușit să convingă oamenii să voteze partidul pe lista căruia a candidat.
Parcare supraetajată inaugurată de belgianul care deține Botoșani Shopping Center, primar și afaceriști! PLANURI pentru extinderea complexului pe un nou nivel, cu magazine ale brandurilor cunoscute – VIDEO & GALERIE FOTO
Hendrik Danneels, deținătorul Botoșani Shopping Center, a ajuns în municipiu în dimineața zilei de joi, 12 mai 2022, pentru a inaugura parcarea supraetajată ce a fost construită recent lângă complexul comercial.
Orașul unde oamenii cară lemne în apartamente ca să se încălzească, blocurile aduc a tancuri ruginite - VIDEO & GALERIE FOTO
Anul 2022: vremuri în care tehnologia ne duce virtual la capătul lumii.În realitatea noastră mioritică, nici vorbă de asemenea invenții. Oamenii încă se încălzesc la bloc făcând focul în sobe.
Două fetițe s-au bătut pe Pietonalul Unirii! S-au trântit pe jos și s-au tras de păr, cei din jur... filmau și încurajau – VIDEO
S-a întâmplat sâmbătă, 7 mai 2022, pe Pietonalul Unirii din municipiul Botoșani, cea mai frecventată zonă a orașului pentru promenadă.O zi frumoasă, cu soare și perfectă pentru tradiționala plimbare de pe pietonal alături de prieteni sau familie.
Când destinul se face sărbătoare: Angela Paveliuc-Olariu, un fenomen irepetabil sau despre bucuria de a trăi dăruind – GALERIE FOTO&VIDEO
Sărbătorită în trei județe: Suceava, Iași și Botoșani. Iubită și admirată deopotrivă de tineri și de bătrâni, de țărani și de cercetători, de specialiști în diverse domenii, Angela Paveliuc-Olariu a devenit un reper în etnografie și nu numai.
Om de afaceri cu peste 2 milioane euro pe an, a plătit cotizația în avans la un partid după care a demisionat ca să nu fie dat afară - VIDEO
În 2020 a fost revelația alegerilor locale de la Botoșani. Aflat la prima candidatură din carieră, a reușit să obțină ca independent 1.531 de voturi în competiția pentru funcția de primar, clasându-se pe locul al patrulea, înaintea pretendenților de la unele partide, precum Pro România și ALDE.
400.000 de lei – Drumul spre Ipotești străjuit de o cruce de peste 20 de metri: Dacă tot se numește Dealul Crucii, atunci am hotărât să facem și acea cruce giganticăGALERIE FOTO
Șoseaua care face legătură între satul Ipotești și drumul național Botoșani – Dorohoi este străjuită de câteva zile de, probabil, cea mai mare cruce din județ. Construcția acesteia se apropie de final.
Clubul de handbal a intrat în FALIMENT: clinici, hoteluri, Federația de Handbal și chiar Poliția Locală LOVITE financiar
Povestea echipei de handbal care pentru un sezon a evoluat în cel mai înalt eșalon românesc al acestui sport s-a terminat brusc. După evenimentele incredibile de la sfârșitul anului trecut, când echipa nu a mai fost primită la un meci în Sala Polivalentă din cauza datoriilor, în primăvara acestui an clubul și-a cerut singur falimentul.
Poliția chemată pentru a da afară un salariat al Primăriei, de la locul de muncă: Bineînțeles că m-am dus la serviciu...VIDEO
S-a întâmplat la Botoșani într-o unitate de stat, marți, 3 mai 2022. Polițiștii au fost chemați să scoată un angajat de la locul de muncă, de unde a fost dat afară de șefi.
Loading...
Povestea unui copil captivat de doamna farmacistă... CUM au fost puse bazele lanțului de farmacii aflat de două decenii pe piața din Botoșani – VIDEO
Orice lucru bine făcut este bazat pe cunoaștere amestecată cu pasiune, muncă și perseverență. Anca Boldea, fondatoarea lanțului de farmacii care-i poartă numele, dezvăluie că, fără aceste aptitudini, succesul nu este unul garantat.
Direcție a Primăriei amendată de Garda de Mediu pentru un „cimitir” de rable ridicate de pe stradă și gunoaie aruncate aiurea - FOTOGALERIE
După ce anul trecut a amendat chiar Primăria Botoșani, în 2022 a venit rândul unei direcții a municipalității. Controlul a fost efectuat în cursul lunii aprilie, în urma unei sesizări care a fost depusă la Comisariatul Județean al Gărzii de Mediu Botoșani.
Most Wanted de Botoșani: Doi de Marius și un Eugen, fugari după o tentativă de omor și țepe date oamenilor
Doar trei botoșăneni mai figurează pe lista Most Wanted a Poliției Române. Au încălcat legea în diferite moduri și sunt încă neprinși.
Rețele de socializare: Marea familie a prieteniei sau locul de întâlnire al semi-analfabeților și „experților”? – Oameni care nu știu să scrie românește erau mari virusologi VIDEO
Probabil că genul de persoană care comentează în necunoștință de cauză cu o dârzenie încăpățânată, care emană invariabil ură și care se pricepe aproape la orice domeniu, a existat dintotdeauna. Dar se manifesta în propriile cercuri de cunoscuți.Unul dintre dezavantajele rețelelor de socializare este probabil faptul că astfel de oameni și-au găsit locul perfect de întâlnire, cu alții asemenea lor.
Conducerea uneia dintre cele mai importante instituții de la Botoșani preluată de un funcționar cu carieră de peste 30 de ani - FOTOGALERIE
Unul dintre posturile de conducere de la o importantă instituție publică din Botoșani s-a eliberat înaintea sărbătorilor pascale.
Loading...
Botoșăneancă decedată în noaptea de Înviere! Autoritățile i-au sigilat ușa și au lăsat moarta în casă, de Paști - FOTOGALERIE
S-a întâmplat că femeia de 65 de ani a murit tocmai în noaptea de sâmbătă spre duminică, 24 aprilie 2022, adică de Înviere.Fiindcă nu avea rude și cine să o ducă la biserică, ușa i-a fost sigilată și moarta a fost lăsată în casă de Paști, până la găsirea unei soluții.
HRISTOS A ÎNVIAT! Botoșănenii au primit Lumina, clopotele au răsunat în toate bisericile: Atenţia ne este îndreptată spre cei aflaţi în luptă fratricidă, spre cei care suferă, spre mai marii lumiiGALERIE FOTO&VIDEO
Sărbătoarea Sfintelor Paști fără restricții, fără măști, fără distanțare socială. Hristos a Înviat, în acest an, în mii de inimi de botoșăneni veniți în biserici pentru a primi Lumină.
Minune? Preotul care timp de doi ani a intrat zi de zi în toate secțiile spitalului și nu s-a îmbolnăvit: S-o fi gândit Dumnezeu că are cineva treabă cu mine - VIDEO
Au fost la Botoșani preoți care în pandemie au contactat virusul, iar unii au făcut forme grave ale bolii, fiind nevoiți să stea în spital și apoi în concediI medicale câteva săptămânii. Unii s-au aflat aproape de moarte și cei dragi lor au făcut apel către credincioși să se roage pentru sănătatea lor.
Fără RESTRICȚII, după doi ani de pandemie – UNDE și CUM petrec aleșii de la Botoșani sărbătorile pascale
În urmă cu doi ani, sărbătorile pascale au provocat o importantă undă de șoc printre botoșăneni, dar și la nivel global.Întâlnirile cu familiile au fost interzise, iar preoții au fost cei care au dus Lumina Sfântă în casele botoșănenilor.
Șefa de instituție de la Botoșani care recunoaște că fără partid nu ar fi obținut funcția - VIDEO
Deși aproape întreg aparatul bugetar este politizat, încă există mulți șefi de instituție care continuă să susțină că ocupă funcțiile de conducere datorită competențelor profesionale, exclusiv.Există și profesioniști care recunosc faptul că, fără a fi membri ai vreunui partid, nu ar fi avut șansa de a ocupa funcții de conducere. Aceștia sunt însă extrem de puțini.
Misiune imposibilă: Ori face, ori nu face uriașul proiect cu liniile și tramvaiele noi, Primăria devine datoare vândută pe o mulțime de ani
Primarul Cosmin Andrei a discutat o oră cu ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, pentru a găsi o soluție de deblocare a proiectului privitor la infrastructura rutieră pentru circulația tramvaielor.Misiunea Primăriei a devenit deja imposibilă în condițiile în care la orizont s-a ivit un nou risc de corecții financiare uriașe care să fie aplicate orașului.
Povestea lor este asemanatoare cu vietile multor altor familii de romani. Aceasta este Romania adevarata. Florentina Tonita ar trebui sa scrii un roman despre aceasta familie. Altcineva ar putea sa faca un film despre familia lor imprastiata in America, Italia si Romania.
24 ianuarie 2022, 14:58
Sondaj
Ar trebui introduse uniformele școlare obligatorii?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
”Eu mergeam la cumătrii neinvitat. Aveam consilierii mei care îmi spuneau: vezi că am aflat că este botez la cutare. Și imediat mă duceam. La unii le era rușine să mă invite. Nu exista înmormântare într-o familie de liberali ...
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.9472 lei
USD
Dolarul SUA
4.7020 lei
CHF
Francul elveţian
4.7195 lei
GBP
Lira sterlină
5.8347 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.6397 lei
XAU
Gramul de aur
275.0113 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2472 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.2882 lei
AUD
Dolarul Australian
3.3004 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.6646 lei
CZK
Coroana Cehească
0.2004 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6648 lei
Vremea
astăzi
Botosani
18.5 o C
Dorohoi
17.3 o C
Bucecea
18.0 o C
Darabani
16.8 o C
Saveni
17.7 o C
Ştefăneşti
18.0 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2022 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.