Botoşanii de altădată
Mărturisiri EMOŢIONANTE în noaptea de Înviere: O fată de o frumuseţe IZBITOARE a dat numele unei localităţi din Botoşani

Între dealuri, păduri şi apa Siretului îşi duce existenţa multiseculară o aşezare atestată documentar în anul 1400, cu vestigii din epoca migraţiilor şi din secolul XV-lea.

Legenda comunei Tudora

 

Localitatea Tudora vorbeşte sufletului şi printr-un monument al naturii – o pădure de tisă din vremuri străvechi, împuţinată prin defrişări, ce se întinde acum în pâlcuri pe pâraiele Ocupului, Racului şi Parchetului. În pădurea de tisă, primăvara aceea, s-a arătat repede, în răbufnirea de flori nenumărate, dominând albul parfumat, cu putere de vrajă.

 

Sub umbra rară, Şandru, fiul boierului Negoiţă, a apărut ca din senin. Era atât de luminos, încât pătrunzând în sufletul Tudorei, fiica pădurarului, l-a ars.

 

Fata s-a ridicat de pe iarbă, să-i iasă în cale. Dându-şi seama că dânsul n-o mai recunoaşte, s-a oprit locului. Dar ghemul de aţă, cu care împletea, s-a rostogolit până la picioarele băiatului. Şandru l-a ridicat şi-a mers pe fir până la dânsa, întinzându-l.

-    Cine eşti? A întrebat-o.

-    Sunt Tudora, fata pădurarului.

-    Tu eşti fetiţa aceea pe care a văzut-o vraciul la curte! Îşi aminti el. Credeam că ai murit. Ai avut zile. Piciorul îţi era aproape putred. Ai fost tare…Dar ştii…Eşti mai frumoasă decât mi s-a părut atunci. Ai crescut. Abia te mai recunosc. Numai ochii ţi-au rămas tot atât de verzi ca atunci. Eşti o fecioară fermecătoare cum rar se poate afla. Îmi pare bine că te-am întâlnit, dar te rog să mă ierţi că trebuie să plec. Mă aşteaptă nişte tăietori de lemne. Au nevoie de tisă pentru cuie. Vor să facă o mănăstire. Şi tata m-a trimis pe mine. Zice că-s priceput la negustorii.

Când sorele era drept amiază, Şandru s-a întors.

-    Ce faci, Tudoriţă? A întrebat-o el? Lucrezi, dar ai degete fine, despre care se spune că arată isteţime şi har strălucitor în muzică.

-    Aşa spunea şi părintele.

-    Îţi mai aduci aminte de mine?

-    Oare s-ar putea afla altfel…?

Întrebarea fetei a venit pe neaşteptate şi era o mare destăinuire. În loc de alt răspuns, Şandru a rămas pe gânduri. Părea că-l preocupă ceva ascuns. Poate că-l ducea gândul la o altă femeie. Sau cine ştie…Când a privit-o în faţă, ochii fetei au pălit.

-    Eşti frumoasă, a urmat el, şi ochii tăi mă atrag cu cât citesc în ei mai mult dor. Nu mi s-a mai întâmplat niciodată aşa ceva. Nu mai e nevoie de nici o îndoială. Pot spune că m-am îndrăgostit de dumneata.

 

Ultimele pregătiri pentru noaptea de Înviere

 

Se însera. Rodica, sora mai mică a pădurarului trăbăluia prin curte. Poate că făcea ultimele pregătiri pentru noaptea de Înviere. Nişte săteni au trecut pe lângă dânşii, şoptind:

-    I-s ochii ca albastrul de sineală, taman ca Stanciu, unchiul său mândru.

-    Parcă s-a uitat mă-sa la miezul nopţii, de i s-a făcut părul atât de umbros!

-    Dar şi fata pădurarului n-are seamăn pe lume. Frumoasă ca o împărăteasă.

Şandru a plecat din poiană abia când Rodica a chemat-o pe Tudoriţa, amintindu-i că e târziu şi trebuia să plece la slujba de Înviere. S-au îmbrăcat în haine de sărbătoare şi-au plecat la biserică. În ctitorirea boierului Negoiţă era întuneric. Lumea se înghesuia la intrare.

-    Veniţi de luaţi lumină, se auzea vocea preotului…Tu eşti lumina cea adevărată…

Tudoriţa a simţit cum mâna lui Şandru îi cuprinde braţul.

-    Tu eşti lumina mea adevărată, a rostit el abia desluşit. Afară de tine alta nu ştiu!

A apropiat-o o clipă alături de pieptul lui. Şi inima fecioarei se zbătea ca o pasăre. Mirosea a iarbă reavănă şi strălucitoare, a toporaşi, brebeni şi lăcrămioare.

-    Tinereţea nu-i veşnică, Tudoriţă. Şi viaţa trebuie trăită. Vei rămâne cu mine să împărţim pe din două bucuriile şi tristeţile vieţii! Am aprins o scânteie în sufetul tău. Oare ce-aş mai putea dori mai mult decât s-o văz arzând?

Tudoriţa ascultând vorbele lui şi nu credea că totul este adevărat. Iar privirile ei rămâneau pe chipul Rodicăi, care se ruga pentru iertarea păcatelor celui mort, care o înşelase: boierul Stanciu.

 

" Vreau să fii perechea mea"

 

După întâmplarea de la biserică, Şandru nu se mai oprea în poiană. Zorea venind şi plecând din pădure. Într-o seară, Tudora s-a ascuns după o tufă de liliac, să-l poată vedea cum trece pe cărăruia de lângă ograda lor.

 

Fiul boierului s-a apropiat şi a chemat-o cu glas rugător:

-    Ieşi de acolo şi vino la curte. Avem o petrecere. Vreau să fii perechea mea în seara asta. Te-aştept să mergem.

-    Du-te şi-ţi dezvăluie tainele, a îndemnat-o Rodica. Cântecul tău este vrăjitor, poate ajunge chiar până la cer. Caută să-l farmeci pe Şandru, ca să nu te mai uite!

 

A îmbrăcat rochia albă, brodată cu fir auriu, primită cândva de la Rodica, în dar de la Stanciu, unchiul lui Şandru.

-    Du-te, i-a zis Rodica, dar rămâi trează, nu-ţi dărui sufletul. Sufletul să nu ţi-l dai decât care îţi va da inima lui. Altfel rămâi fără nimic. Dar cel mai trist lucru este când îţi ia sufletul, iar pe al lui şi-l vinde. Aşa a făcut cu mine Stanciu.

Salonul cu cristaluri şi mahon era plin de femei în rochii vaporoase şi bărbaţi eleganţi. Tudoriţa s-a privit în oglinzile sclipitoare şi nu s-a mai recunoscut. Rochia şi sandalele împrumutate căpătaseră strălucire de basm şi-i vrăjiseră chipul. Nu mai era fată de pădurare. În salonul cel mare se dansa. Masa era întinsă alături. Argintăria cânta cu glas de clopoţei. Tudora nu ştia cum să se descurce în astfel de situaţii şi totul părea nemaipomenit de complicat.

 

Un cobzar încerca să dea acordurile unui cântec şi Tudoriţa s-a apropiat de dânsul ca de o salvare. Cântecul Tudoriţei se revărsa ca o destăinuire, făcută lui Şandru, că viaţa ei n-are nici un rost fără el.
Cobzarul o privi uimit. Nu mai auzise asemenea glas. Când s-a sfârşit cântecul,  Tudora a întâlnit privirile pline de invidie ale unei femei. Era Ana, tânără şi bogata văduvă a boierului Stanciu.

-    Îmi eşti dragă, Tudora, părea să spună Şandru.

Şi Ana i-a ghicit gândul. Dar Nastea, sora lui Şandru, s-a înspăimântat.

 

-    Doamna Nastea vrea să vă vorbească, a chemat-o servitoarea pe Tudora în dormitorul gazdei.

-    Ascultă, fată, ştiu de ce-ai venit aici şi de cine ţi-e legată inima. Să vorbim deschis: eşti îndrăgostită de fratele meu. Trebuie să te înfrângi şi să-ţi iei gândul de la dânsul. Dacă-ţi dă puţină atenţie, o face pentru că se amuză. Orice bărbat e încântat când descoperă că e iubit. Şi ochii tăi spun cu prisosinţă asta. E o nebunie să nădăjduieşti. Se logodeşte cu tânăra şi bogata văduvă a unchiului nostru… Poate îţi închipui că ar putea rupe logodna! Numai trecând peste cuvântul meu se va întâmpla aşa. Noi suntem ruinaţi. Ana este singura noastră nădejde.

 

Tudoriţa a dat să plece, dar Nastea a urmat:

- Priveşte prin cristalul uşii ce dă în salon şi vezi ce se întâmplă!

Şandru dansa cu Ana. Braţul lui îi cuprindea talia zveltă şi mlădioasă. Glasul Tudorei s-a schimbat, s-a clătinat ca o frunză pe o creangă în toamnă. Dar, nealterat, a rezistat şi s-a luminat:

-    Da, doamnă, îl iubesc pe fratele dumneavoastră. El este prima mea dragoste, ultima şi cea mai sfântă. Ba mi mult, el este pentru mine lumina lumii. Fără dânsul nu mai am la ce trăi.

 

Verdict dureros

 

Ultimele ei cuvinte au sunat ca un verdict dureros, ce nu mai putea fi schimbat. Sora lui Şandru a rămas o clipă descumpănită.

-    Să mă ierţi, a şoptit ea înduioşată.

Poate că atunci se gândea la tinereţea ei irosită, la visele neîmplinite şi dorinţele înăbuşite alături de un bărbat bătrân şi bădăran, care şi-a irosit averea cu femeile uşoare. Un gând însă îi schimbă brusc inima. Firea comodă, dorinţa de belşug izbândeau şi de data aceasta.

-    Fii liniştită, ai să găseşti un alt băiat pe potriva ta. La pădure vin mulţi negustori pentru lemnul de tisă.

-    Nu, nu, nu! Asta nu-i cu putinţă!

-    Nu eşti decât o fată de pădurar. Cum ai îndrăznit să năzuieşti mai sus?

Râdea triumfător. Nastea îşi găsise argumentul care s-o umilească. Distingând glasul Tudorei, Şandru a intrat în dormitor, dar fata dispăruse prin uşa servitorilor. Ghicind ce s-a petrecut, Şandru se luă pe urma ei. Dar sărmana zorea prin pădure.

 

Norii se adunaseră deasupra copacilor, cu zvon de vijelie. Florile îşi acopereau căpuşorul neliniştite. Vântul sufla poala rochiei albe, iar fulgerele luminau în răstimpuri umbra fetei, ce refuza cu încăpăţânare să se oprească.

-    Tudora! Tudora! Tudora! Striga Şandru.

Apoi, a venit furtuna, cu fulgere şi trăsnete la tot pasul. Ploaia şuruia vijelioasă din înaltul nesfârşit, sfârtecând frunza copacilor.

-    Tudora! Tudora!...

Şi fata n-a răspuns. Numai ecoul pădurii se auzea trist şi îndepărtat.

-    Tudora! Tudora!..

Legendele Botoşanilor de Elidia Agrigoroaiei spun că după numele acelei nefericite ce s-a pierdut, i-au spus pădurii de tisă Tudora, iar mai apoi şi satul s-a numit tot aşa.

download from google play download from apple store

 

loading...
COMOARA ascunsă de la Ştiubeni: Femeie UCISĂ pentru tot ce avea mai scump pe lume

  

Legenda Botoşaniului: Un copil sărac şi fără tată a dat numele oraşului 
Cea mai elocventă ilustrare a importanţei şi vechimii Botoşanilor, ca aşezare, o constituie complexul fortificat de cetăţi traco-getice de la marginea oraşului, datând din perioada premergătoare constituirii statului dac centralizat şi independent de sub conducerea lui Burebista.
Doi fraţi orfani din Botoşani, care au impresionat un neam întreg, ARŞI DE VII în flăcări 
La marginea unui sat din Botoşani, pe un deal de unde se lua pământ pentru lipitul caselor, sătenii au dat peste  nişte rămăşiţe.
Târgul morţii : EPIDEMIA care a secerat sate întregi din Botoşani
Una dintre cele mai violente epidemii a creat panică în mai multe sate botoşănene.
Femeia care a dat GRATIS terenuri pentru case mai multor botoşăneni: CINE au fost norocoşii
Drama unei femei, spune legenda, a schimbat multe vieţi la Botoşani.
Descoperire ULUITOARE : Botoşăneanul care a dat peste o adevărată COMOARĂ în timp ce era la vânătoare
Într-o comună din Botoşani, un bărbat plecat la vânătoare a făcut o descoperire incredibilă.
Pungă cu bani găsită într-o scorbură de copac din Agafton: CE a făcut bărbatul cu toată averea
Multe şi minunate privelişti are de văzut călătorul la Agafton, acel colţ de lume ce adăposteşte un cămin de bătrâni.
Casă celebră din Botoşani şi nevastă PIERDUTE la un joc de cărţi: De amar, proprietarul şi-a luat zilele
Miză uriaşă la un simplu joc de cărţi.
Cel mai cunoscut iaz din Botoşani învăluit în MISTER: Tânăr înecat înainte de nuntă, după ce l-au ajuns „blestemele” unei fete
Atestat documentar în vremea lui Gheorghe Ştefan, renumit în zilele noastre prin crapii săi, cunoscutul iaz botoşănean este cel mai mare din Podişul Moldovei.
Bogătanii Botoşaniului prădaţi de o ceată de haiduci pe drumul spre Iaşi : Un botoşănean le-a venit de hac într-un mod INCREDIBIL
Într-o vreme, piatra cea mare de pe Runc era loc de strajă unor haiduci care ţineau calea bogătanilor ce mişunau pe drumul dinspre Târgul Iaşilor. 
Pădurea BLESTEMATĂ de la Botoşani: Locul unde încă se aud zgomote sinistre şi gemete în toiul nopţii
La marginea Botoşanilor, pe drumul care duce la Stânca Doamnei se urcă în pantă lină. În dreapta se întind umbre de stejari seculari. 
Masa Tâlharilor de la Botoşani: Locul blestemat unde un bărbat a fost DECAPITAT
Pe culmea unui păduri din Botoşani, veghează Legendara Masă a tâlharilor, o piatră misterioasă prin dimensiunile ei: şase metri în lungime, trei în lăţime şi înălţime.
Din legendele Botoşanilor: Eminescu şi-a construit fântână la Botoşani cu ajutorul unui bărbat acuzat de omor
Prin deceniul cinci al secolului nostru, după Movila din Grădina publică de odinioară, Parcul Mihai Eminescu de astăzi, se mai vedea o fântână părăsită căreia localnicii mai vechi îi spuneau Fântâna lui Mihai Eminescu.
PRIMUL geniu botoșănean e femeie: Un tribun de care n-am izbutit noi, românii, să fim vreodată vrednici
Iată ce scria Ion Ioviţă în Aurora Română, despre primul geniu botoșănean:
Mormântul fără mort la care se roagă mii de credincioși: Gândul și rugăciunile mi se îndeplinesc GALERIE FOTO
Au trecut aproape patru ani de la ”Deshumarea istorică de la Eternitatea”. S-a crezut atunci că s-a terminat cu misterul acelui mormânt ce se presupunea că aduce ”rezolvarea unor probleme personale”.
astratex.ro
Biserica dăruită de grecul Constantin și pictată cu ajutor din SUA se repară din împrumuturi și din banii preotului – GALERIE FOTO
”Această sfântă biserică din oraș s-a făcut de Constantin Gheorghiu cu puterea lui Dumnezeu și ajutorul creștinilor la anul 1789 mai 8 zile”, stă scris în pisania de deasupra ușii bisericii. În ciuda numelui, ctitorul era un negustor grec. N-a putut oferi credincioșilor și o clopotniță, care a fost zidită abia 44 de ani mai târziu prin osârdia epitropului Hariton Gheorghiu.
Botoșani a avut propria groapă comună : Cadavrele aruncate unele peste altele, în prezent, loc de pelerinaj
În fiecare an de ziua Înălțării Domnului simpli botoșăneni, oficialități, politicieni se află în Cimitirul Pacea la Monumentul Eroilor pentru  aduce un omagiu celor care și-au dat viața pentru ca noi să existăm astăzi ca națiune liberă. Se depun coroane de flori, se oficiază slujbe religioase și se susțin discursuri în care prea puțini cred. Acolo, în acel loc, au fost aruncați unii peste alții fiii, soții, frații și tații celor care s-au dus de mult dintre noi.
Regina Maria și țeapa dată Botoșanilor într-un moment de cumpănă
Mai răsfoim o filă în istoria orașului nostru și ajungem la o istorioară povestită de Eugen Neculau, una dintre persoanele care și-a adus un important aport pentru ca unul din monumentele de la Botoșani să dăinuiască în negura vremii, până astăzi. Iar festivitatea de atunci trebuia să fie animată de însăși prezența Reginei Maria a României.
Ce democrație? Ce alegeri? Ce voturi? Botoșani intrat cu forța pe mâinile ”Tătarului”
Doar câteva ore ne mai despart până la startul uneia dintre cele mai importante zile pentru următorii patru ani de zile. Miza: conducerea orașului, a județului. A Botoșaniului. Dincolo de scaunele de conducere râvnite de politicieni, vă invităm la o incursiune în istoria orașului pentru a ne afla rădăcinile. Cele ale numelui, astăzi.
Primele cluburi din Botoșani: CINE erau ”șmecherii” de altădată, dueluri după beții, jocuri de noroc, țigări superioare și băuturi elevate
Au apărut pentru prima dată în 1603, la Londra, imediat după domnia Elisabetei I și au căpătat o largă răspândire, la un moment dat afirmându-se că viața unui englez însemna : familia, patria și clubul. Mare parte din orășeni își petreceau toată ziua și o parte din noapte în aceste localuri.
Corupții există la Botoșani de veacuri întregi și nu prea au fost pedepsiți – CINE era mutilat, spânzurat sau decapitat
Încă din urmă cu aproape 300 de ani istoria ne arată că au existat persoane cu funcții care au făcut abuz de puterea avută, fără a fi vreodată pedepsite. Se făcea dreptate într-o oarecare măsură la Botoșani în urmă cu sute de ani însă balanța nu înclina tot timpul în mod corect. Cum se derulau procesele în trecut și cum era organizarea administrativă de la Botoșanii anilor 1740?
astratex.ro
starshiners.ro%20
Sondaj
Cine este vinovat de blocarea investițiilor în municipiul Botoșani?
Guvernul
Consiliul Local
Primarul
Altcineva
Declaraţia zilei
”Toți românii, în cazul de față botoșănenii, cei pe care Răzvan Rotaru îi consideră, în baza unei închipuite congruențe ideologice sau principiale aliații săi, trebuie să aibă propriile lor convingeri, construite în baza ...
starshiners.ro%20
Curs valutar
astăzi
EUR
Euro
4.6639 lei
USD
Dolarul SUA
4.1179 lei
CHF
Francul elveţian
4.0856 lei
GBP
Lira sterlină
5.2762 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.6344 lei
XAU
Gramul de aur
160.9705 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2415 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.4490 lei
AUD
Dolarul Australian
2.9872 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.1283 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1794 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6250 lei
Vremea
astăzi
Botosani
-0.3 o C
Dorohoi
-2 o C
Bucecea
-0.3 o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
0 o C
Horoscop
astăzi
web site traffic statistics
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2018 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.