Seria conflictelor din cadrul Direcției de Servicii Publice, Sport și Agrement (DSPSA) continuă cu o nouă plângere penală, în cazul de față fiind vizată activitatea de capturare a câinilor fără stăpân de pe raza municipiului Botoșani.
De aceasta dată, plângerea penală este înaintată de Federația pentru Protecția Animalelor și Mediului (FPAM) către Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) și Biroul de Protecție a Animalelor din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Botoșani. A fost remisă pe data de 15 martie 2021.
Sunt semnalate în total șase posibile infracțiuni de care ar fi vizați reprezentanții DSPSA care se ocupă de gestionarea padocului municipalității botoșănene și anume:
Organizația neguvernamentală care militează pentru apărarea drepturilor animalelor și protejarea mediului s-a sesizat în urma unui film video înregistrat la padocurile Primăriei Botoșani. În filmare sunt observați trei câini capturați de pe stradă și transportați în aceeași cușcă, unul peste altul. O femelă care se pare că era și gestantă a fost scoasă moartă din cușca în care a fost transportată la padoc.
*Având în vedere impactul vizual, acest film nu poate fi făcut public.
Revenind la plângerea penală, care se întinde pe șase pagini, FPAM sesizează faptul că modul de capturare al câinilor fără stăpân la Botoșani nu s-ar efectua în limitele prevăzute de legislația în vigoare.
Și asta întrucât „câinii se vor transporta în cuști individuale”, după cum indică pct.1, lit.B – Anexa 2 la OUG 155/2001.
Ori în practică câinii tranchilizați ar fi transportați câte patru-cinci în cușcă, ceea ce duce la decesul celor care nu reușesc să iasă la „suprafață” pentru a respira. „Cuștile pentru transportul animalelor trebuie să fie alese în funcție de talia animalului. Cusca trebuie să fie întotdeauna mai lungă decât corpul animalului”, se mai arată în plângere.
De asemenea, „vehiculul trebuie să posede următorul echipament: plasa, scara, cuști metalice sau din fibră de sticlă, instrumente pentru prindere, trusă de prim-ajutor.”
În legislație, “echipamentul” de capturare nu cuprinde şi arma cu tranchilizante care se foloseşte în cazuri de excepţie atunci când: “Câinii foarte agresivi, situați în spații inaccesibile sau suspecți de a fi turbați, pot fi imobilizați prin metode adecvate, cu respectarea legislației sanitar-veterinare.”.
Ori în sesizare se arată că tranchilizarea la Botoșani ar fi o practică generală, aplicată la toți câinii capturați, de către persoane neautorizate.
Angajaţii serviciului sunt acuzați că ar fi desfăşurat activitatea de capturare fără a avea dreptul de a deţine, transporta şi utiliza produse de uz veterinar de tip ketamină, produs din gama produselor cu risc mare de toxicitate (droguri).
„Cum Ketamina este un produs aflat sub control naţional (LEGE nr. 339 din 29 noiembrie 2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, actualizată 2018) dreptul de procurare, deţinere şi folosinţă al acestor produse o au exclusiv medicii veterinari. Angajatul care a tranchilizat câinii NU ESTE MEDIC VETERINAR şi nici tehnician aflat sub supravegherea medicului veterinar, pe cale de consecinţă nu are dreptul legal de a utiliza arma şi nici produsele tranchilizante gen ketamină”,
paragraf din plângerea penală
Și nu în ultimul rând, abuzul în serviciu, în sesizare este semnalat ca fiind un alt aspect la limita legală, în sensul în care gestionarea câinilor fără stăpân, pe teritoriul României, se desfăşoară, exclusiv, numai de către:
- Serviciul specializat pentru gestionarea câinilor fără stăpân
- Operatorul concesionar al serviciului specializat pentru gestionarea câinilor fără stăpân,
Cum la nivelul municipiul Botoşani nu a fost înfiinţat serviciul specializat pentru gestionarea câinilor fără stăpân, activitatea desfăşurată de către DSPSA Botoşani ar fi una prohibită însăşi legii speciale în materie.
Prin „încredinţarea/delegarea” acestei activităţi către DSPSA Botoşani în lipsa „serviciului înfiinţat legal” s-ar fi comis infracţiunea de abuz în serviciu prin „îndeplinirea prin încălcarea unei legi speciale” de către reprezentanţii autorităţii executive şi reprezentantul DSPSA Botoşani.
„DSPSA Botoşani nu are nici competenţa, nici capacitatea şi nici dreptul de a “presta servicii în domeniul protecţiei animalelor” neavând în statut niciun cod CAEN care reglementează protecţia animalelor”,
mai susțin cei de la organizația neguvernamentală.
Unul dintre medicii vizați de aceste acuzații, contactat de Botoșăneanul, a arătat că faptele reclamate nu sunt conforme cu realitatea. „Să-și facă organele abilitate treaba, nu comentez”, a transmis respectivul medic care a dorit să-și păstreze anonimatul, având în vedere că deocamdată vorbim de o plângere și atât.
De altfel, aceste reclamații ar avea la bază conflicte mai vechi din cadrul DSPSA Botoșani, care datează de ani de zile. Aspect confirmat și de conducerea Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) care a fost sesizată pe aceleași aspecte.
„Este un conflict din punctul nostru de vedere între medicii de acolo, am dat-o la compartimentul de sănătate să o cerceteze foarte amănunțit. Și vom veni cu un răspuns. Confirm reclamația, dar nu putem să spunem dacă este adevărat sau nu”,
Mihai Țurcanu, director interimar DSVSA
Martor principal în acest demers către instituțiile statului este un alt medic care își desfășoară activitatea la padocuri, Mihai Maxim, al cărui nume apare în plângerea penală și cel care a filmat incidentul cu câinii capturați. Și care se află într-un conflict deschis și cu conducerea DSPSA împotriva căreia a deschis procese în instanță, unele câștigate, altele pierdute.
DSPSA este unitatea Primăriei Botoșani unde există cele mai multe conflicte între angajați și conducere, majoritatea fiind tranșate în instanță.
Urmărește-ne și pe Google News
DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL:
